Iohannis i-a transmis, ieri, o scrisoare prim-ministrului Viorica Dăncilă, prin care îi solicită agenda de lucru a fiecărei şedinţe a Guvernului. „În vederea exercitării prerogativelor stabilite de art. 87 din Constituţie, vă solicit să îmi transmiteţi agenda de lucru a fiecărei şedinţe a Guvernului. Învederez că obligaţia comunicării este prevăzută de art. 39 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009“, arată şeful statului în scrisoare.
Potrivit articolului 87 din Constituţie, preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii. De asemenea, şeful statului prezidează şedinţele Executivului la care participă.
Regulament interpretat diferit
Articolul 39 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea actelor normative stabileşte că agenda de lucru a şedinţei Executivului se comunică de către Secretariatul General al Guvernului, împreună cu proiectele de documente de politici publice, proiectele de acte normative sau alte documente, precum şi documentele însoţitoare respective, „tuturor membrilor Cabinetului, conducătorilor altor autorităţi publice interesate, precum şi altor participanţi la şedinţa Guvernului, cu cel puţin 24 de ore înainte de această reuniune“.
Practic, aceste articole sunt interpretate diferit de cele două tabere. Administrația Prezidențială consideră că președintele poate avea acces la ordinea de zi a ședințelor de Guvern, întrucât, potrivit Constituției, poate participa la ședințele acestuia și, atunci când o face, le prezidează. În aceste condiții, președintele se încadrează în sfera „instituțiilor publice interesate“. Reprezentanții Guvernului merg pe ideea că domeniile care permit participarea șefului statului sunt restrânse la politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice. „Președintele poate să participe la ședințele de Guvern dacă se discută chestiuni care vizează competențele domniei sale, cum ar fi securitatea națională sau ordinea publică. Dacă nu au legătură, am înțeles că Guvernul nu o să-l anunțe“, a declarat Claudiu Manda, senator PSD și președinte al Comisiei SRI.
Chiar dacă Guvernul ar trimite informații la Cotroceni, acestea vor viza doar agenda inițială. Celebra Ordonanță 13, prin care a fost introdus pragul de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu, nu a fost pe ordinea de zi inițială a ședinței de Guvern, fiind introdusă pe ordinea de zi suplimentară. Cu alte cuvinte, dacă premierul vrea să ascundă de președinte momentul în care se va aproba ordonanța privind amnistia și grațierea, are portițe pentru a o face.
Solicitarea lui Liviu Dragnea
Duminică, la Consiliul Naţional al PSD, preşedintele social-democraţilor, Liviu Dragnea, a declarat că tema amnistiei şi graţierii trebuie abordată, pentru ca acest subiect să fie închis. „Se vorbeşte în România despre amnistie şi graţiere ca şi cum s-ar vorbi că avem vreo bombă atomică şi ne gândim dacă să o folosim sau nu împotriva Uniunii Europene sau împotriva lumii. Eu nu mă tem să pronunţ aceste cuvinte. Dacă cineva găseşte alte instrumente, alte măsuri legislative, orice alt tip de acţiune care să rezolve în totalitate, să repare toate nedreptăţile care s-au întâmplat în România şi care se întâmplă în continuare, toate abuzurile din Justiţie altfel decât prin amnistie şi graţiere, va avea tot sprijinul partidului şi al meu personal. Dacă nu, nu mai ezitaţi, nu ştiu când, nu ştiu cum, dar PSD-ul, PSD-ALDE are şi această obligaţie să repare nedreptăţile, a afirmat Dragnea. Mesajul lui Dragnea a fost lansat în prezența premierului Viorica Dăncilă și a ministrului Justiției, Tudorel Toader. Un mesaj similar a avut și preşedintele PSD Vrancea, Marian Oprişan. „Eu, ca cetăţean al acestei ţări, vă rog şi vă încurajez la modul cel mai sincer să facem dreptate, şi anume să vă folosiţi prevederea constituţională şi să daţi ceea ce este normal, anume amnistia şi graţierea în România anului 100“, a spus Oprişan.
Ce spune ministrul Justiției
Ieri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a menţionat că la Consiliul Naţional al PSD s-a agreat ideea ca amnistia şi graţierea să reprezinte ultima soluţie de îndreptare a abuzurilor din Justiţie. „După cele discutate acolo în şedinţă, de fapt aţi văzut că nu s-a pus problema unui vot, nu s-a pus problema unei decizii. Şi o nuanţă pe care, sigur, dumneavoastră aţi reţinut-o: chiar acolo, în Consiliul acela, s-a spus că dacă există alte soluţii, legislative, evident, de îndreptare a abuzurilor comise, evident şi normal s-a exprimat acordul cu respectivele soluţii. Dacă nu, s-a agreat ideea ca amnistia şi graţierea să fie ultima soluţie de îndreptare a respectivelor cazuri. Reflectăm, analizăm şi când ajungem la o concluzie vă comunicăm“, a declarat Toader. El a legat hotărârea pe care o va lua Guvernul de decizia Curții Constituționale privind protocoalele dintre SRI și diferite instituții ale statului.
„Nu uitaţi că zilele următoare trebuie să se pronunţe Curtea Constituţională cu privire la conflictul referitor la protocoale, nu uitaţi că instanţa constituţională s-a pronunţat cu privire la constituirea completurilor. Trebuie să vedem şi motivarea Curţii, trebuie să vedem motivarea pe Codul de Procedură Penală. Suntem în analiză dacă soluţiile celelalte sunt de natură sau nu să elimine abuzurile, dacă nu, atunci se poate discuta despre etapa a doua, şi atunci trebuie văzut care sunt criteriile de referinţă, dacă e natura faptei, dacă e gravitatea faptei, dacă e pedeapsa aplicată, dacă e pedeapsa prevăzută de lege“, a spus ministrul Justiţiei. Toader a arătat că în acest moment se lucrează la un pro-
iect de ordonanță de urgență pentru modificarea Codurilor Penale.
Iohannis politizează comemorarea Revoluției
Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, într-un mesaj referitor la Revoluţia din decembrie 1989, că memoria martirilor revoluţiei de acum 29 de ani este întinată de încercările disperate ale unor infractori, în frunte cu Liviu Dragnea, de a impune amnistia şi graţierea.
„În urmă cu 29 de ani, românii apărau cu propria viaţă libertatea şi democraţia. Idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989 stau la baza Constituţiei noastre, care este garanţia supremă că sacrificiul pentru drepturi şi libertăţi fundamentale nu a fost în zadar. Astăzi, memoria acestor martiri este întinată de încercările disperate ale unor infractori, în frunte cu Liviu Dragnea, de a impune amnistia şi graţierea. România nu se va întoarce la epoca de neagră amintire a partidului-stat“, scrie preşedintele într-o postare pe Facebook.
