Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine că prezentările făcute de reprezentanţii Guvernului privind presupusele datorii către sistemul judiciar sunt „trunchiate şi lipsite de context juridic şi bugetar” şi riscă să afecteze încrederea publică în justiţie. Magistraţii afirmă că atacurile la adresa sistemului judiciar urmăresc deturnarea atenţiei de la „lipsa unor soluţii reale” pentru degradarea nivelului de trai al populaţiei.
Într-un comunicat de presă, ICCJ afirmă că sumele invocate public reprezintă „în mare parte dobânzi şi penalităţi acumulate ca urmare a neexecutării, timp de peste 15 ani, de către Guvern, a unor obligaţii stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”. Magistraţii precizează că debitul principal este „semnificativ mai redus”, iar accesoriile au crescut din cauza întârzierilor repetate la plată.
Judecătorii susţin că cifrele prezentate în spaţiul public sunt „exagerate şi fără context”, pentru a crea impresia existenţei unor privilegii şi pentru a alimenta ostilitatea faţă de sistemul judiciar. „În realitate, se încearcă legitimarea, prin presiune publică, a unor măsuri care afectează independenţa financiară a magistraturii şi vulnerabilizează puterea judecătorească”, se arată în comunicat.
ICCJ afirmă că aceeaşi strategie a fost utilizată şi în cazul pensiilor magistraţilor, unde „cultivarea deliberată a unei percepţii negative” ar fi justificat măsuri care au afectat garanţiile de independenţă. Magistraţii susţin că independenţa justiţiei reprezintă „garanţia constituţională a cetăţeanului” şi că „demonizarea sistematică a justiţiei” nu rezolvă problemele economice şi sociale ale populaţiei.
Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 5 mai, cererea ICCJ prin care Guvernul şi Ministerul Finanţelor sunt obligate să asigure fondurile necesare plăţii drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale altor categorii profesionale îndreptăţite, scadente în 2026. Instanţa a decis ca sumele să fie alocate integral, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancţiunea unei penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Prin aceeaşi hotărâre, Guvernul şi Ministerul Finanţelor au fost sancţionate şi cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiilor stabilite de instanţă. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi a fost atacată cu recurs de Ministerul Finanţelor, după ce Ilie Bolojan anunţase, în 19 martie, reducerea cheltuielilor destinate achitării drepturilor obţinute de magistraţi prin sentinţe judecătoreşti.
