Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Eurodeputaţi ALDE, scrisoare către UE despre efectul protocoalelor în justiție

Norica Nicolai şi Renate Weber, au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, în care oferă detalii despre interferenţa şi efectele protocoalelor secrete asupra justiţiei din România.

Share

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 23.09.2018 - 21:01

Scrisoarea eurodeputaţilor ALDE vine în contextul dezbaterii care va avea loc pe 3 octombrie în Parlamentul European pe marginea violenţelor de la protestul care a avut loc pe 10 august în Piaţa Victoriei şi este adresată cancelarului Sebastian Kurz Stimate, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, prim-vicepreşedintului CE, Frans Timmermans, preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, liderilor grupurilor politice din Parlamentul European, membri ai Conferinţei preşedinţilor, potrivit unui comunicat de presă publicat al ALDE.

"În legătură cu dezbaterea convenită de Conferinţa Preşedinţilor cu privire la România, care va avea loc la 3 octombrie şi în sprijinul scrisorii pe care am trimis-o alături de cererea noastră privind titlul dezbaterii „Impactul protocoalelor secrete asupra legii în România „, vă rugăm să ne permiteţi să vă oferim câteva informaţii pe care le considerăm utile", se arată în scrisoarea formulată de europarlamentarii ALDE; Norica Nicolai şi Renate Weber, căreia îi sunt ataşate şi trei dintre protocoalele încheiate de SRI cu instituţii din sistemul juridic din România.

Eurodeputaţii ALDE solicită liderilor europeni să fie sprijinită propunerea ca la dezbaterea din 3 octombrie din Parlamentul European să fie discutat adevăratele "ameninţări la adresa statului de drept şi să acceptaţi titlul „Impactul protocoalelor secrete asupra statului de drept în România".

Nicolai şi Weber amintesc despre dezbaterea din PE în anul 2017 privind statul de drept în România şi despre ultimele trei luni ale acestui an în care opinia publică a aflat că au existat peste 550 de protocoale încheiate în ultimii 10-15 ani, dintre care 350 au fost implementate, conform directorului SRI, Eduard Hellvig.

"În ultima sesiune plenară din 2017 a Parlamentului European, am avut o dezbatere privind statul de drept în România. Realizând faptul că informaţiile disponibile nu erau suficiente pentru a se ajunge la o concluzie bine fundamentată, plenul a decis să trimită României o misiune de informare LIBE. Această misiune nu a ajuns niciodată în România din motive neclare, deşi ar trebui o cercetare atentă înainte de a trece la acţiune. Între timp, în ultimele luni, opinia publică românească a fost şocată după dezvăluirea accidentală a unui număr enorm de protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informaţii (SRI), pe de o parte, şi multe alte instituţii şi agenţii de stat. Mai mult de 550 de protocoale au fost încheiate în ultimii 10-15 ani, din care aproximativ 350 sunt încă implementate, potrivit directorului SRI", se arată în scrisoarea adresată oficialilor europeni.

Europarlamentarii ALDE fac o trecere în revistă a protocoalelor încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, care au creat "o reţea de acorduri secrete care a generat un sistem de justiţie selectivă". Astfel, potrivit sursei citate, i-a fost permis Serviciului Român de Informaţii să efectueze investigaţii judiciare, care sunt interzise de Constituţia României.

"Cu toate acestea, cea mai tulburătoare dezvăluire se referea la protocoalele secrete din 2009 dintre Serviciul Român de Informaţii, pe de o parte, şi Procurorul General, Curtea Supremă, Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, care au permis o interferare flagrantă a serviciilor secrete în activitatea justiţiei. În 2016 a fost încheiat un nou protocol secret între SRI şi Procurorul General. De fapt vorbim despre o reţea de acorduri secrete care a generat un sistem de justiţie selectivă. În acest cadru, Serviciului Secret i s-a permis să efectueze investigaţii judiciare, interzise de Constituţie. În urma acestei cooperări ilegale, sute de mii de conversaţii ale românilor au fost înregistrate ilegal. Mai mult, ca şi în celebrul şi infamul proces Dreyfuss, sentinţele au fost date pe baza dovezilor care nu au fost prezentate celor inculpaţi, care în cele din urmă au fost condamnaţi fără a avea posibilitatea de a se apăra în mod corespunzător", potrivit documentului ALDE.

Conform sursei menţionate, "nici o înregistrare audio sau video adusă ca probă de către procuratură nu a putut fi verificată de experţi neutri şi obiectivi. În urma unor anchete neoficiale ale experţilor s-a descoperit că aceste înregistrări au fost falsificate, iar experţii au fost hărţuiţi de procurorii anticorupţie. În mai multe cazuri, judecătorii au descoperit sute şi sute de transcrieri false făcute de agenţii SRI, iar în prezent mai mulţi agenţi SRI se află sub anchete penale".

Renate Weber şi Norica Nicolai au mai transmis conducerii Comisiei Europene şi a Parlamentului European că judecătorii şi procurorii care au refuzat să pună în aplicare ordinele primite de la SRI "au fost acuzaţi de infracţiuni inventate şi mulţi dintre ei au fost condamnaţi la închisoare după procese nedrepte", iar conform datelor furnizate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), "63% dintre judecătorii români şi 60% dintre procurorii români au fost supuşi anchetelor penale în ultimii trei ani".

"Cu toate acestea, ar trebui să ştiţi că acei judecători şi procurori care au refuzat să pună în aplicare ordinele primite de la serviciul secret sau de la unii procurori anti-corupţie (DNA) au fost acuzaţi de infracţiuni inventate şi mulţi dintre ei au fost condamnaţi la închisoare după procese nedrepte. Potrivit datelor oficiale furnizate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), 63% dintre judecătorii români şi 60% dintre procurorii români au fost supuşi anchetelor penale în ultimii trei ani. Fără îndoială, scopul a numeroase investigaţii a fost acela de a controla judecătorii şi procurorii, de a-i face vulnerabili la presiune pentru a face ceea ce li s-a ordonat. Independenţa procurorilor şi a judecătorilor a fost afectată tocmai de agenţii Serviciului Român de Informaţii şi de colegii lor din DNA", explică sursa citată.

Europarlamentarii ALDE amintesc de cazul judecătorului Stan Mustaţă "care a decis să vorbească, a murit brusc cu câteva luni în urmă, în condiţii foarte suspecte, în timp ce se afla la închisoare".

Nicolai şi Weber explică faptul că în cele trei protocoale secrete apăreau decizii ale CSAT şi necesitatea combaterii corupţiei care era considerată un pericol la adresa siguranţei naţionale, astfel majoritatea mandatelor de interceptare au fost eliberate în baza Legii securităţii naţionale.

"În cele trei protocoale pe care le ataşăm la această scrisoare, veţi vedea referiri la protecţia securităţii naţionale. Dar, vă rugăm să fiţi conştienţi de faptul că acestea nu au fost implementate în legătură cu terorismul sau ceva similar. În România, conform unei decizii a Consiliului Superior pentru Apărarea Ţării, un organism fără caracter legislativ sub coordonarea preşedintelui, corupţia a fost considerată o ameninţare la adresa securităţii naţionale. De aceea, aceste protocoale au fost aplicate în cazuri individuale legate de corupţie. Aceasta este explicaţia pentru care în România numărul mandatelor eliberate pentru „interceptarea comunicaţiilor” (în majoritatea cazurilor de telefonie), bazat pe legea securităţii naţionale, a fost mai mare decât oriunde în UE: 2009 – 3011; 2010 – 3183; 2011 – 3805; 2012 – 3602; 2013 – 3791; 2014 – 2692; 2015 – 2740; 2016 – 3660; 2017 – 2661; 1 ianuarie – 31 mai 2018 – 960", precizează documentul trimis oficialilor europeni.

Sursa citată menţionează şi că, în toţi aceşti ani, "din cele aproape 30.000 de cereri, majoritatea lor provenind de la Departamentul Naţional Anticorupţie, doar trei au fost respinse!".

De asemenea, documentul vorbeşte şi despre durata mandatelor de interceptare şi prelungirea acestora, amintind şi de comisia de control SRI care a anunţat că circa 6 milioane de persoane au fost supuse supravegherii, inclusiv în anul 2012 cât tot Guvernul şi peste 100 de parlamentari au fost interceptaţi.

"Durata acestor mandate a fost iniţial de şase luni, însă cele mai multe dintre ele au fost prelungite ulterior pentru încă trei luni de fiecare dată, fără a se raporta la numărul maxim de solicitări de prelungire. Actualul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru controlulul Serviciului de Informaţii a spus că, potrivit unor date pe care le-au primit, aproximativ 6 milioane de persoane au fost supuse supravegherii, inclusiv, de exemplu, în anul 2012, întregul Guvern şi peste 100 de membri ai Parlamentului . După cum puteţi vedea din protocoale, procurorii au fost obligaţi să raporteze Serviciului de Informaţii la fiecare două luni ceea ce au obţinut în investigaţiile lor", completează scrisoarea eurodeputaţilor ALDE.

În concluzie, Nicolai şi Weber susţin că, în acest context delegaţiile române din cadrul ALDE consideră că o dezbatere privind statul de drept trebuie să ridice şi să evalueze în mod special aceste situaţii, "pentru a vă asigura că nu se vor mai întâmpla în România sau în niciun alt stat membru".

Parlamentul European va avea o dezbatere, în plenul din 3 octombrie, asupra protestelor violente din 10 august, la care este invitat şi premierul Viorica Dăncilă. Decizia organizării acestei dezbateri a fost luată în unanimitate de Conferinţa Preşedinţilor PE, formată din liderii grupurilor politice şi preşedintele PE.Dăncilă a anunţat, pe 7 septembrie, că are toată deschiderea de a merge şi în Parlamentul European, dacă va fi invitată la dezbaterea pe marginea protestelor din 10 august.

Europarlamentarul PNL Marian Jean-Marinescu a declarat că protestele violente din 10 august şi protocoalele dintre SRI şi organele judiciare vor fi discutate în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European. Potrivit site-ului PE, următoarea şedinţă ordinară a comisiei LIBE va avea loc pe 27 septembrie, la Bruxelles, de la ora 09.00.

De asemenea, europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan a anunţat că Parlamentul European va adopta o rezoluţie despre situaţia protestelor din 10 august din România în cea de-a doua sesiune plenară din luna octombrie.

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit pe 18 septembrie, la Aeroportul Băneasa, cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, după ce în ziua precedentă cei doi oficiali au ratat întrevederea. Întrevederea cu preşedintele Comisiei Europene, a avut loc înainte ca acesta să părăsească România, după ce a fost prezent la Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări. Ulterior, Guvernul a anunţat că cei doi oficiali au avut o discuţie cordială, al cărei subiect central a fost pregătirea viitoarei Preşedinţii române a Consiliului Uniunii Europene.

Comentarii

loading...