Ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile ar putea fi între 1,4 şi 1,6%, având în vedere că PIB-ul României va fi mai mare decât prognoza existentă a guvernului. Creşterea datoriei publice la peste 50% din PIB pune o presiune gravă pe plăţile din buget şi nu este nicio fericire că datoria publică încă nu a ajuns la 60% din PIB sau la peste 100% din PIB, cum este cazul Italiei, Greciei sau Franţei.
Totul ţine de posibilitate bugetului de a plăti această datorie. Costul de împrumut al statului creşte odată cu creşterea datoriei publice. În 2008, înainte de criza anterioară, cheltuielile cu dobânzile de la bugetul de stat au fost de 3,7 mld. lei, adică 0,7% din PIB-ul de atunci. Începând cu 2009 şi până în 2012 cheltuiala cu dobânzile a crescut constant, astfel încât în 2012 a ajuns la 1,8% din PIB, adică 10,7 mld. lei.
Din 2013, când datoria publică a fost de 10,8 mld. lei, dar mai mică ca pondere în PIB graţie creşterii PIB-ului, cheltuiala statului cu dobânzile a scăzut până în 2015, când a fost de 9,6 mld. lei. În 2020, când şi datoria publică a crescut cu 12 pp. ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,5 mld. lei, adică 1,4% din PIB.
