Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Studenţi români la universităţi neomarxiste

Marius Ghilezan 30.07.2020 - 09:32
Marius Ghilezan

Pandemia a adus şi lucruri bune. Mai mulţi elevi români au decis să-şi continue studiile în diverse facultăţi din ţară şi mai puţini să plece în străinătate.

Share

Izolarea i-a pus pe elevi cu burta pe carte? Părinţii au avut mai mult timp liber pentru a se dedica educaţiei lor? E noua generaţie de absolvenţi de liceu e mai aplecată studiului? Ne fericim peste câţiva ani cu o generaţie mai inteligentă?

Cum se explică "apetitul" pentru continuat studiile


După cum ştim din şcolile vechi, nu se îngraşă porcul în ajun. Dar decizia de a continua şcoala, la un nivel universitar, se poate lua şi pe ultima sută de metri. Faptul că mari universităţi din România au renunţat la taxa de admitere, că la unele s-a intrat doar cu notele de la BAC şi că în termeni numerici generaţia celor de 18 ani este mai mare decât precedenta reprezintă câteva explicaţii ale “apetitului”  tinerilor români, relevat de cifre, pentru accederea în nivelul superior de învăţământ.

4.000 de elevi români pleacă anual afară
 

Anual peste 4.000 de tineri optează pentru universităţile din Marea Britanie, Spania, Franţa, Olanda, Danemarca (ţară în care nu se percep taxe şcolare).
Părinţii fac eforturi incomensurabile. Salariile din ţară pot acoperi cu greu nevoia de cel puţin 10.000 de Euro, cât sunt taxele anuale, la care se adaugă cazarea, mesele zilnice şi alte necesităţi educative. Dar, totuşi, mai există şi tineri fără resurse cu o şansă de a urma cursurile universitare.
În Marea Britanie, în ciuda BREXIT-ului, studenţii proveniţi din ţările europene, pot să ia un credit guvernamental sau să beneficieze de schoolarship, dacă sunt eminenţi.

Occidentul oferă o şansă nu doar băieţilor şi fetelor lu' tata

După principiul fiecare om are o şansă, occidentul oferă şi aceste oportunităţi. Nu doar copiii de bani gata sunt fericiţii câştigători ai admiterii la o universitate de top din străinătate.
Principalele domenii pe care le vizează tinerii români în străinătate sunt managmentul informatica, ingineria, domeniile ştiinţifice şi economia.
Intuiţia sau INFORMAŢIA, nu ştim, au dus la inhibarea tendinţelor spre aventura spre tărâmurile făgăduinţei?
Majoritatea părinţilor cred că prin absolvirea unei facultăţi din străinătate copii lor sunt gata împliniţi. Eh, nu e chiar aşa.
Goana după succesul imediat face şi victime. Mulţi tineri n-au mai putut continua. S-au întors. Au trebuit să se mulţumească şi cu învăţământul superior de acasă, care în multe cazuri e net superior multor universităţi, de mâna a şaptea din orăşelele europene, pe care tinerii le vântură făloşi în discuţiile cu ignoranţii de acasă.

Nimic nu mai e ca înainte de pandemie
 
Cei care mai citesc presa de calitate a lumii au constatat - ca un efect imediat al pandemiei – lipsa de interes a MANAGERILOR companiilor de a mai angaja tineri absolvenţi de facultăţi.
 
Vocile lumii:


Publicaţia britanică “Daily Mail” a scris în urmă cu mai mulţi ani că Victor Micula, fiul unui magnat de la European Drinks, a ajuns la şcoală cu un Ferrari de 200.000 de euro. Publicaţia a mai reamintit că a picat de două ori BAC-ul şi că nu întotdeauna cu “banii faci orice”. 
 

În zadar termini Yale, nu ştiu ce secţie de chimie de monomeri, făcută la FF, te întorci în ţară şi afirmi că gazele jandarmilor schimbă ADN-ul uman. Râd şi curcil.
 
 
Trimiţi tânăr sănătos. Se întoarce bolnav de ideologie
 
39% dintre angajatorii britanici, potrivit unui sondaj publicat de The Telegraph, au declarat, potrivit unui sondaj, că anul acesta, cel puţin, nu vor mai angaja tineri ieşiţi de pe băncile universităţilor.
Nici în SUA, calul şomajului nu e mai breaz.
Potrivit Asociației Naționale a Colegiilor și Angajatorilor din SUA, 4% dintre angajatori retrag ofertele de muncă pentru tinerii absolvenţi, 20% sunt în aşteptare, în timp ce 21% au anulat precontractele de muncă, citat de Herald Tribune.
Experţii companiilor de head-hunting de peste ocean susţin că o asemenea situaţie nu a mai fost văzută decât în 2009, dar evoluţia viitoare a economiilor au redus temerea în new-entry.
Acum, incertitudinea pandemiei duce la rezerve mari privind decizia de angajare şi de pregătire a celor tineri.

Mai e faculta făcută afară un paşaport pentru împlinire?

Răspunsul este greu de dat. Doar cel care a trecut prin emoţiile examenelor pot judeca. Dar merită un astfel de sacrificiu?
Învăţăm pentru a deveni sau învăţăm pentru a şti?
Poţi să termini cu zece universităţi de prestigiu. Poţi fi selectat de cele mai mari firme. Intri în malaxorul globalist al culturii corporatiste, dar ego-ul îţi moare. Eşti unul dintre milioanele de trecători de pe Fifth-Avenue, dar niciodată nu vei ajunge în Biroul de CEO. Dar nici nu vei recunoaşte printre ai tăi, dintr-o ţară săracă, dintr-un alt colţ al lumii, că fuga ta contracronometru e depresivă şi plină de prejudecăţi.
Universităţile de medicină din ţară au fost luate cu asalt. Un lucru bun. O recunoaştere a tradiţiei, dar şi un pas spre una dintre cele mai provocatoare profesii din lume.
În zadar termini Yale, nu ştiu ce secţie de chimie de monomeri, făcută la FF, te întorci în ţară şi afirmi că gazele jandarmilor schimbă ADN-ul uman. Râd şi curcile.

"Reformatorul învăţământului românesc," Daniel Funeriu, îşi trimite progenitura tot afară


Recent, fostul ministru al învăţământului, cel care se lăuda cu reforma sa nemaipomenită, încă de dinaintea apariţiei pe hârtia prezidenţială a “României educate,” Daniel Funeriu, a scris pe facebook că intenţiona să o dea pe fiica sa la Oxford, Cambridge, MIT, Harvard, Stanford, UCSD sau Yale. Din pricina NEOMARXISMULUI din aceste zone a luat decizia, în numele fetei,  să se reorienteaze spre Germania.
Aici e buba. În zadar faci o facultate de prestigiu, te chinui ani de zile, dacă ieşi de pe băncile şcolii cu creierul făcut varză. Un intelectual deplin angajat în cauze străine fiinţei. Un robot ideologizat.

Şcoala de la Frankfurt sau cangrena ideologică


Majoritatea universităţilor americane sunt căptuşite de adepţii sectari ai Şcolii de la Frankfurt, cea fundamentată pe teoria lui György Lukács, ministrul culturii din guvernul Bela Kun ( alungat în 1919 de Armata Regală română), care postula că viitorul e a subculturilor.
Alungaţi din Germania, prin anii 1926, adepţii acestei şcoli au invadat învăţământul american, acolo unde te învaţă, înainte de teoria argumentării şi a logicii, că omul trebuie să fie mai întâi corect politic, iar de abia apoi e liber să intre într-o conjuraţie. Evident de salvare. A greierului. A libelulei.

Îţi trimiţi copilul zdravăn la minte şi se întoarce posedat. La ce a fost bun sacrificiul?
 
 
 

 

Comentarii

loading...