Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Schiţă de discurs pentru Klaus Iohannis

Marius Ghilezan Actualizat: 23.10.2018 - 09:56
Marius Ghilezan

Iohannis va susține, de la tribuna Parlamentului European, cel mai important discurs politic de reprezentare europeană și externă a României, urmând să prezinte viziunea ţării noastre privind viitorul Europei.

Share

Acestea, în condiţiile în care, de la 1 ianuarie 2019, România va asigura preşedinţia Consiliului UE.

Cei care am citit mai multe discursuri istorice şi am participat activ la integrarea nord-atlantică şi aderarea la UE ne-am dori ca preşedintele să fie un demn urmaş al lui Nicolae Titulescu, dacă nu al prea iubitei Regina Maria, suverana care a reuşit să adune în SUA sute de mii de americani şi a făcut cu cinste un elogiu poporului său.

Sperăm că nu va găsi un al nu-ştiu-câtelea prilej de a mai ataca ţara pe care o reprezintă.

Pentru a-i fi de ajutor, i-am propune o serie de predicate, în măsură să-i califice pre­zenţa drept una istorică.

„Mandatul României, oferit de liderii europeni, în anul de graţie al Centenarului Marii Uniri, reprezintă o recunoaştere deplină a ţării mele ca membru cu drepturi depline într-o uniune a patriilor şi a evoluţiei democratice din ultimii douăzeci de ani.

Suntem un stat independent, suntem o naţiune ­europeană.

Uniunea Europeană ne-a primit târziu. Nu am făcut nimănui reproşuri. Ţara mea a aşteptat cu încredere momentul 1 ianuarie 2007, atunci când am fost admişi în Casa comună a Europei.

Paşii pentru integrare ­ne-au fost supravegheaţi permanent, ni s-au impus cele mai restrictive condiţii, dar nu am cedat. Astăzi suntem o democraţie funcţională, un exemplu de convieţuire interetnică şi de respectare a minorităţilor.

Peste 60% dintre români au încredere în Uniunea Europeană. Mai cunoaşteţi vreo ţară cu asemenea grad înalt de apreciere?

Aproape cincizeci de ani nu v-a păsat de suferinţele, chinurile şi grijile noastre! De la înalta tribună nu vă fac un reproş. Dar suferinţa nea­mului meu mă obligă să vă reamintesc că puteam fi şi noi altfel, dacă într-un veac întunecat n-am fi fost lăsaţi pradă terorii ideologizante a unei puteri de ocupaţie. 

Ca un arc peste timp, la 73 de ani de la Marea trădare a României de către Winston Churchill la Yalta în 1945, destinul ne-a hărăzit să decidem, împreună cu celelalte state, în ţara mea, modul cum va ieşi Regatul Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană. Nu ne vom răzbuna anii rămânerii în urmă. Nu vom reproşa nimănui uitarea, dispreţul şi renunţarea la un partener loial, care timp de mai bine de un mileniu a apărat creştinătatea de asalturile necreştinilor.

Aţi construit catedrale, în timp ce neamul nostru lupta contra invadatorilor!

Astăzi suntem cea de-a şasea putere economică a Europei. Conform ultimelor date, PIB-ul ţării mele este cel mai mare din Europa de Est şi din Balcani, nepunând la socoteală Polonia, ţara care a avut mereu un statut special şi un protectorat din partea marilor puteri, o ţară pe care o respectăm şi în care mai mereu am găsit un aliat.

Suntem astăzi mai aproape de Europa ca oricând.

E nedrept să fim consideraţi o ţară cu viteza a doua, noi, cei care am dăruit Occidentului patru milioane de muncitori, forţa noastră cea mai activă.

Sub preşedinţia noastră vom dezbate Cadrul ­Financiar multianual ­2021-2027, summit-ul informal al liderilor UE de la Sibiu fiind un prilej de comuniune şi de asamblare a noului pact win-win, între ţările europene, indiferent de gradul de dezvoltare ­economică.

Ne dorim ca nimeni să nu rămână în urmă pentru a ne aştepta pe noi. Suntem de decenii într-un marş for­ţat spre dezvoltare şi spre recuperarea decalajului cu ţările puternice ale UE.

Ţara mea avea, în anii antebelici, moneda mai puternică decât a Belgiei, bursele internaţionale depindeau de producţia agricolă a ţăranilor români. Am dat jertfa ostaşilor noştri pentru a elibera Europa de cel mai cumplit flagel în timpul celui de-al doilea război mondial.

De la aderare, am oferit tot ce ni s-a cerut. Încă ni se mai aplică MCV-ul, ca o abstracţie de fond şi de con­ţinut. Încă nu beneficiem de statutul de membru în Schengen, deşi ne-am făcut cu temeinicie toate temele.

Suntem în postura de păzitori ai graniţelor Europei. Aşa cum am fost mai bine de o mie de ani. Nu dorim recunoaştere, ci doar egalitate. Nu vrem privilegii, ci mai multă încredere.

Viziunea noastră privind viitorul Europei nu se abate cu niciun milimetru de la conceptul popular european de mai multă Europă. Am dori revenirea la acea Europă a patriilor, enunţată de părintele Uniunii Europene, Charles de Gaulle. Vrem ca viitorul Consiliu al Uniunii Europene să apere tradiţiile, credinţa şi frontierele istorice ale statelor membre.

În era digitală, propunem o viziune integrată de securitate informatică.

Într-o piaţă liberă a capitalului, ne dorim aceleaşi condiţii pentru antreprenorii din Estul Europei cu cei din ţările dezvoltate. Muncitorii din Est să aibă aceleaşi condiţii de muncă şi de salarizare cu cei occidentali, fără restricţii şi fără condiţii. Corporaţiile să nu mai aducă produse de calitate inferioară în ţările Europei de Est. Nu ne impuneţi cote de imigranţi fără a ne oferi compensaţiile cuvenite!

Propunem, chiar de Ziua Europei, o Europă a conservării identităţii istorice şi a valorilor naţionale ale tuturor statelor membre, crearea unei Armate comune de apărare şi a unei platforme de ciber-security.  Aşa să ne ajute Dumnezeu!“  

Comentarii

loading...