Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Pledoarie pentru redescoperirea patriei

Marius Ghilezan 17.06.2020 - 07:10
Marius Ghilezan

Infernala coadă de maşini de la graniţa dintre Bulgaria şi Grecia, numărul imens de maşini româneşti, odată cu deschiderea turismului, decisă de guvernul de la Atena, ne-au făcut să ne întrebăm oare românii nu pot măcar un an să-şi facă în ţară concediul?

Share

Autorităţile elene au decis că turiştii din estul Europei vor fi testaţi aleatoriu. Orice străin care se va infecta pe teritoriul Greciei va trebui să între în izolare pentru 14 zile la un hotel, pe cheltuiala statului elen.

Merită riscul?

 

Câţi dintre miile de români, plecaţi spre poalele Olimpului, nu ca să caute Arcadia printre stânci şi scaieţii de la poalele Muntelui lui Zeus, ţinutul magic imaginat de poeţii antici, ştiu că pasagerii unui avion spre Grecia s-au îmbarcat sănătoşi şi au aterizat infectaţi de coronavirus? Nu demult. Acum câteva zile.

Virgil Musta: "Locurile cu mulţi turişti pot deveni focare de coronavirus'

Într-o discuţie amicală, purtată ieri dimineaţă, cu doctorul Virgil Musta, cel care a vindecat cei mai mulţi pacienţi infectaţi de coronavirus, îmi mărturisea că ar fi păcat să ne relaxăm prea timpuriu şi că ultimele date oficiale ale Grupului de Comunicare Strategică arată o „resurecţie” a virusului în zonele turistice: Bucureşti, Braşov, Constanţa.

Deşi nu sunt încă date suficiente, părerea distinsului epidemiolog bănăţean este că în locurile unde sunt multe cluburi, terase şi voie bună, coronavirusul se poate răspândi cu uşurinţă. I-am spus că mulţi tineri nu cred în existenţa bolii. “Da, dar ei pot fi asimptomatici, deci purtători,” mi-a răspuns eminentul clinician.

Aglomerările pot fi oricând focare. De ce să fii în mijlocul lor, când e mai lesne să-ţi redescoperi ţara, dacă ai cunoscut-o vreodată?

Dacă am pus câteva kilograme în plus, drumeţiile montane din Bucegi, Parâng sau Cheile Nerei sunt mult mai utile şi mai spectaculoase decât cele din Parnassus sau din Olimp, o spun ca unul care le-am cutreiarat ani de zile.

 

 

Ce poate fi mai spectaculos decât să admiri Cascada Bigăr, clasată încă din 2013 de The World Geography drept cea mai frumoasă cascadă unică din lume? Sau să asculţi poveştile formării lacului “Ochiul Beiului”, chiar să treci pe sub perdeaua de apă de la Beuşniţa, tot din rezervaţia naturală?  

Vara, clima din munţii noştri e mult mai prietenoasă cu oamenii.

 

Dacă Transfăgărăşanul e pentru cei cu adrenalină, Transalpina e pentru toată lumea. Mulţi ştim de Rânca şi de pensiunile aruncate ca din pod, fără un plan urbanistic dedicat unui cadru natural de excepţie, dar nu şi de drumeţiile spre muntele Păpuşa sau spre Lacul glaciar Gălcescu, un fenomen natural unic în lume.

Pe munţi nici dacă vrei nu poţi să nu respecţi distanţarea socială. Mai mult, ozonul întăreşte sistemul imunitar şi ne pregăteşte mai bine pentru tura a doua a pandemiei, dacă va mai fi să fie.

Ştim cu toţii de Dracula, dar nu localizăm Castelul din Carpaţi, acolo unde doar imaginarul lui Bram Stocker a călătorit. E real. Există. Trebuie doar descoperit.

Vocile lumii: În 1852 împăratul Austriei considera Băile Herculane ca fiind „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta – îndrăgită de localnici care îi spuneau Sissi - scrie un jurnal intim în care Băile Herculane sunt o prezență distinctă și încântătoare

 

Cunoşti Amstelul, mai bine decât Bucegii, ştii că Mozart e o ciocolată din Salzburg şi că vacile elveţiene sunt violete, dar nu ai stat niciodată de vorbă cu păstorii din munţii noştri

 

Ştim că vacile elveţiene sunt “violete,” dar nu cunoaştem viaţa păstorilor

 

Câţi români au îndrăznit să cuteze spre Cetatea de la Poenari? La intrarea dinspre sud a Transfăgărăşanului în Munţii Făgăraş, la patru kilometri de Barajul şi Lacul Vidraru şi la 25 de kilometri de Curtea de Argeş, 1450 de trepte te aşteaptă vară de vară. Şi ce poveşti minunate au localnicii. Doar trebuie descoperite.

Cum ar fi să urci pe poteci spre Babele, din Sinaia şi să cobori pe Jnepii mici? Nu pe Jnepii Mari, pentru că acolo îţi trebuie echipament mai specific şi o anumită cunoaştere a capcanelor muntelui.

Nu trebuie să ştii ungureşte ca să vorbeşti cu Piatra singuratică

Dacă în drumul tău treci prin Harghita şi ai ajuns la Lacul Roşu e păcat să nu intri în Rezervaţia Cheile Bicazului Hăşmaş. Nu trebuie să ştii ungureşte ca să ajungi la  Piatra Singuratică, să te aşezi şi să inspiri aerul limpede al honvezilor şi să continui spre Şaua Tarcăului, pentru a te urca pe Teleacul Mare (1698 m) şi să cobori în Groapa Urşilor (57 m adâncime). Energie vie. Respiri adânc şi priveşti. Olimpul nu e atât de darnic şi atât de verde absolut.

În cazul în care te deplasezi doar cu maşina, pentru că aşa eşti obişnuit, lasă terasele de la crâşme şi urcă 25 de km spre Gheorgheni. Parcul dendrologic Csíky e la un click distanţă. Să vezi ce a putut face un om! Cum şi-a „risipit” averea pe un parc, când alţii şi-ar fi jucat-o la cazino. Poţi încerca acolo cât de mult îţi poţi ţine respiraţia. Simţi că pluteşti într-o Grădină Botanică ieşită din marile oraşe!

Ciocolata Mozart şi berea Amstel

Cunoşti Amstelul, mai bine decât Bucegii, ştii că Mozart e o ciocolată din Salzburg şi că vacile elveţiene sunt violete, dar nu ai stat niciodată de vorbă cu păstorii din munţii noştri. Poate faci anul acesta o încercare. E mult mai multă poveste decât în Hyde Park, unde mulţi vorbesc dar nimeni nu mai ascultă.

Sigur că ferma de fluturi de la Strasbourg îţi e mai cunoscută decât cea de la Praid, că albastrul veneţian îţi e mai bine întimpărit pe retină decât decât cel voroneţian. Chiar dacă nu ştii că Voroneţul a creat culoarea cu sute de ani înainte de a le veni Dogilor ideea de a pune porţelanuri albastre pe mesele de ospăţ, e bine ca măcar o dată în viaţă să te reculegi şi la mănăstirea de acasă, cunoscută sub numele de „Capela Sixtină a Orientului.” Nu-ţi trebuie mască sau mănuşi. Te plimbi liber. Aerul e mai tonic, mai reconfortant, decât aglomerările turistice, posibile focare.

A face vacanţa în ţară e probabil mai puţin riscant, dar sigur mai ieftin.

 

 

 

PS În memoria mamei mele, profesoară de geografie, care m-a învăţat că înainte de a descoperi lumea trebuie să ştii ce înseamnă acasă.

Comentarii

loading...