Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Șocul care poate ajuta Europa să-i reziste lui Putin

Laurentiu Mihu 15.05.2014 - 19:44

Interviu cu Brendan Simms, profesor de relații internaționale la Universitatea Cambridge

Share

Euroscepticismul se radicalizează în multe state de pe bătrânul continent, iar sondajele arată că, după alegerile din 25 mai, vocile anti-UE vor fi mai solide ca oricând în Parlamentul comunitar. Și totuși, dacă europenii vor bunăstare și securitate, ar trebui să-și imagineze viitorul diametral opus acestor tendințe, consideră profesorul Brendan Simms, de la Universitatea Cambridge. Istoric și specialist în relații internaționale, acesta pledează pentru unificarea completă a Europei, văzând în criza generată de Rusia un argument suplimentar în acest sens. “Ar trebui să ne inspirăm din istoria anglo-americană şi să căutăm uniune într-un singur act, mai degrabă decât să ne bazăm pe o convergenţă lentă”, ne îndeamnă Brendan Simms, căci “numai aşa va avea Europa coeziunea necesară pentru a rezista domnului Putin”.

Scriați recent că “uniunile britanică și americană au făcut istorie. Dacă noi, cei din zona europeană, nu vom acționa rapid pentru a crea un singur stat, de inspirație anglo-americană, atunci și noi vom fi istorie - dar nu în sensul în care am fi sperat”. Totuși, ceea ce vedem azi este un euroscepticism foarte dinamic.

Brendan Simms: Într-adevăr, asta văd şi eu. Unii sunt sceptici din cauza unei temeri profunde că “Europa” subminează suveranitatea naţională. Alţii sunt dezamăgiţi de faptul că suveranitatea deja cedată organismelor supranaţionale nu este însoţită de o reală participare democratică. Asta explică de ce, de exemplu, grecii critică soluţiile de austeritate impuse de UE, dar, în acelaşi timp, nu dau niciun semn că ar dori să iasă din UE şi să se întoarcă la drahmă.

Rolul Parlamentului European se va întări grație Tratatului de la Lisabona, dar în ce măsură va putea acest lucru să contracareze jocul forțelor antieuropene, naționaliste și extremiste? Conform sondajelor, după alegerile din 22-25 mai aceste voci vor fi mai puternice ca oricând în Parlamentul European.

B.S.: Cred că alegerile vor conta doar dacă cei aleşi pot aduce schimbare în domeniile esenţiale, am în vedere moneda europeană, în sud şi vest, respectiv agresiunea domnului Putin, în est.

În ce măsură a constituit lipsa de unitate a europenilor un avantaj pentru Rusia? De pildă, Uniunea Europeană nu a avut o strategie energetică comună și nu are o armată proprie.

B.S.: L-a încurajat pe domnul Putin în mare măsură pentru că el se poate baza pe faptul că Berlinul doreşte să apere investiţiile şi securitatea energetică a Germaniei, că Franţa vrea să vândă arme Moscovei, că Marea Britanie vrea să-şi apere afacerile ruseşti din Londra. Dacă Uniunea ar avea o politică unitară cu privire la cumpărarea energiei, ar preveni intimidarea unor ţări mai mici precum Slovacia şi, bineînţeles, a unor membri aspiranţi precum Ucraina. De asemenea, dacă Uniunea ar avea o forţă armată serioasă, domnul Putin nu ar fi îndrăznit niciodată să blocheze integrarea europeană a Ucrainei prin anexionism flagrant.

Vor fi influențate relațiile internaționale de modul în care a fost anexată Crimeea? Practic, sub privirile a trei puteri garante, o țară a suferit pierderi teritoriale, iar agresorul nu a fost altul decât una dintre cele trei puteri.

B.S.: Cred că a răsturnat complet sistemul de securitate colectivă din Europa. Memorandumul de la Budapesta, deşi nu este o garanţie de securitate infailibilă, a fost un angajament serios. Prin analogie cu un sistem financiar, este ca o datorie secundară, în care garanţia ţărilor NATO este articolul 5 din Tratatul NATO (un atac armat împotriva uneia sau a mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat ca un atac împotriva tuturor”- n.r.). Abandonarea datoriei secundare a pus sub semnul îndoielii toate celelalte angajamente şi a avut ca rezultat faptul că întreaga periferie estică a Uniunii se teme de agresiunea rusească.

Din ce secol credeți că vine Vladimir Putin? După anexarea Crimeii, unii l-au identificat cu secolul XIX.

B.S.: Domnul Putin trăieşte în secolul XXI, al marilor puteri politice, în timp ce noi, europenii, suntem încă blocaţi în universul depăşit al secolului XX, al normelor şi rezolvărilor paşnice a conflictelor. Rezultatul: mergem la război cu un cuţit.

Ați cercetat intens lecțiile-cheie ale trecutului. Care s-ar potrivi cel mai bine Europei de Est?

B.S.: Cea mai importantă lecţie a trecutului este că marile uniuni, precum Marea Britanie (1707)
şi Constituţia Americană (1787), au luat formă în timpul unor teribile provocări politice străine. Au fost mai degrabă evenimente decât procese. Ar trebui să ne inspirăm din istoria anglo-americană şi să căutăm uniune într-un singur act mai degrabă decât să ne bazăm pe o convergenţă lentă. Numai aşa va avea Europa coeziunea necesară pentru a rezista domnului Putin. Am pus bazele unui think-thank pentru a promova această abordare, numit Proiectul pentru o Uniune Democratică.

Carte de vizită. Istorie și relații internaționale

De origine irlandeză, profesorul Brendan Simms activează la Departamentul de Studii Politice și Internaționale, din cadrul Universității Cambridge. În 2013, a fondat “Proiectul pentru o Uniune Democratică”, un think-tank cu sedii la München și Londra, iar în curând cu reprezentanțe și la Atena, Lisabona, Budapesta și Berlin. Grupul militează pentru o uniune deplină în zona europeană. În prezent, profesorul Simms pregătește o biografie strategică a lui Hitler.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...