De multe ori m-am întrebat ce îi determină pe unii oameni politici să își asume poziții executive în instituțiile statului? Pe lângă acele nenumărate răspunsuri care vă sunt și dumneavoastră la îndemână, dragi cititori, și pe care nu vreau să le reiau pentru că au conotații negative, sunt și mulți oameni de calitate printre aceștia.
Am întâlnit oameni și manageri valoroși din toate domeniile și, încet-încet, sper ca în punctele-che-ie ale instituțiilor noastre să apară tot mai mulți oameni de valoare, care vor să facă treabă.
După mulți ani în care sistemul de sănătate din România a fost sugrumat de tot felul de jocuri de interese, de corupție și dependență politică, am fost impresionat de prestația de început de drum a noului ministru al Sănătății, domnul Vlad Voiculescu. Deși nu este medic, iar breasla noastră acceptă cu destulă dificultate să lucreze cu un om din afara meseriei, domnul Voiculescu este familiarizat cu sistemul nostru, îi știe racilele, a lucrat, cumva, în paralel, ajutând oameni grav bolnavi.
Odată instalat în funcția de ministru, domnul Vlad Voiculescu a făcut câteva declarații publice cel puțin neobișnuite. Într-una dintre acestea a spus, printre altele, că sistemul suferă de „feudalism“. Deși a stârnit câteva proteste în lumea medicală, declarația domniei sale a fost deosebită prin faptul că în România, oriunde te-ai afla, spui orice ca să îți aperi poziția, mai puțin adevărul. Prin aplecarea către adevăr, prin onestitatea de care dă dovadă de fiecare dată când vorbește despre sănătatea românească, domnul Voiculescu și-a creat o reputație de om curajos și ferm. Dar a creat, totodată, un orizont de așteptare ridicat și extrem de concret.
Nu știu cât va dura mandatul domniei sale, suntem obișnuiți să schimbăm miniștrii Sănătății o dată la șase luni (medie confirmată matematic). Dar, sunt câteva lucruri care se pot face într-un termen rezonabil și care ar fi extrem de utile pentru sistem. Astfel, ministerul trebuie să intervină urgent pentru delimitarea clară și a atribuțiilor activității de gardă și pentru plata corectă a medicilor și a perso-nalului medical. Un prim pas a fost făcut deja făcut în acest sens…
O altă măsură urgentă este implementarea celor 21 de elemente DCI – denumiri comune internaționale – pe lista de medicamente compensate și gratuite. Sunt elemente obli-gatorii în tratamentul unor boli grave, invalidante sau rare.
Un alt front de lucru important este cel al raportării co-recte a infecțiilor nosocomiale. O echipă de medici ATI de la Spitalul Județean de Urgență din Timișoara a realizat, în urmă cu mai bine de un an, un astfel de sistem online, foar-te corect și transparent. De ce nu s-ar putea găsi o soluție digitală la nivel național?!
De asemenea, ministrul are ocazia acum să facă inventarul aparaturii și echipamentelor medicale din spitalele din țară. Sunt multe aparate de valoare care zac uitate prin subsoluri și care, pe lângă faptul că au costat extrem de mult, merită puse în funcțiune. Cu ocazia acestui „inventar“, pot fi identificate și investițiile lăsate de izbeliște, spitalele care au nevoie de reabilitare, dar și zonele în care este nevoie de noi unități medicale. Acest „inventar“ ar trebui publicat, transparent, pe site-ul ministerului, conform devizei „Aici sunt banii dumneavoastră“.
În legătură cu acest aspect, am participat zilele trecute la o întâlnire a domnului mi-nistru cu o delegație de medici din Brașov, care au înființat Asociația pentru Noul Spital al Brașovului, împreună cu primarul orașului. De multă vreme se pune problema ridicării unui nou spital – multidisciplinar și modern – într-unul dintre cele mai frumoase orașe din România. Am crescut în Brașov, con-sult în fiecare lună în acest minunat oraș și susțin acest demers firesc și necesar. Este anor-mal ca pacienții să fie puși în situația de a fi plimbați între o secție de spital și alta pentru că spitalul județean este mult prea mic. Este anormal ca instituțiile spitalicești să funcționeze în clădiri istorice, compromise sau degradate. Este anormal ca medicii și personalul medical să lucreze în condiții proaste, neperformante. Nu doar brașovenii, ci toată regiunea suferă pentru că nu există un spital multidisciplinar care să răspundă nevoilor pacienților. Mai adaug că Brașovul este un oraș căutat de sute de mii de turiști și este și centru universitar de medicină.
Revenind la așteptările pe care le avem de la noua echi-pă din fruntea Ministerului Sănătății, ceea ce îmi doresc cel mai mult, mai mult chiar decât rezultate imediate, este să nu renunțe să rămână pe valori. Sistemul de sănătate trebuie reconstruit pe bază de adevăr, demnitate și meri-tocrație. Trebuie depolitizat și trebuie să îi redăm dem-nitatea. Avem multe per-for-manțe în medicină, dar acestea nu acoperă problemele sistemului. Dacă ne redobândim, ca breaslă și ca sistem, respectul pentru noi înșine, vom dobândi și respectul și încrederea pacienților noștri. În definitiv, nu aceasta este menirea noastră?!…
