17.4 C
București
miercuri, 8 mai 2024
AcasăOp & EdRăspândirea antiștiinței sau spaima de dictatura anti libertăți. Care este adevărul?

Răspândirea antiștiinței sau spaima de dictatura anti libertăți. Care este adevărul?

Experții științifici se tem că răspândirea antiștiinței va distruge civilizația occidentală, în timp ce scepticii COVID sunt înspăimântați de o dictatură care îi pândește și în care libertățile sunt sacrificate măsurilor de asistență medicală. Care este adevărul? Și cum ne schimbă criza de sănătate publică relația noastră cu știința?

Blocajele, restricțiile și măsurile de sănătate publică au divizat societățile occidentale. Chiar și în țările europene în care ratele de vaccinare sunt remarcabil de ridicate – cum ar fi Spania (80% complet vaccinată), Italia (75%), Franța (73%), Germania (71%) și Marea Britanie (70%) – ostilitatea față de medici și profesia medicală a crescut în ultimii doi ani. Oboseala, pierderea libertății și, în unele cazuri, instrumentalizarea COVID-19 de către guvernele naționale, au pus la încercare răbdarea și au creat un teren fertil pentru pseudoștiință.

Cu toate acestea, în ciuda presiunilor, încrederea în opinia experților s-a menținut până acum în mare parte din Europa.

Un sondaj Eurobarometru, realizat anul trecut, a constatat niveluri remarcabil de ridicate de încredere în opinia științifică. O declarație, emisă de Comisia Europeană la scurt timp după publicarea sondajului, a anunțat cu bucurie că „9 din 10 cetățeni ai UE (86%) cred că influența generală a științei și tehnologiei este pozitivă” și că cetățenii Europei văd invariabil oamenii de știință și caracteristicile acestora, inclusiv inteligența (89%), fiabilitatea (68%) și colaborarea (66%), într-o lumină pozitivă. Mai mult de două treimi (68%) dintre respondenți au declarat, de asemenea, că oamenii de știință ar trebui să fie liberi să intervină în dezbaterile politice pentru a se asigura că deciziile sunt susținute de dovezi. Acest lucru a fost cu siguranță cazul în multe țări europene, unde medicii șefi și consilierii științifici ai guvernelor naționale au ieșit din obscuritate pentru a deveni o sursă zilnică de informații.

Aceste date, precum și alte sondaje efectuate în ultimii doi ani, ar sugera că totul este bine. Dar este cu adevărat? În același sondaj, menționat mai sus, se poate identifica și un curent de îndoială îngrijorător, în special în țările în care utilizarea vaccinului rămâne catastrofal de scăzută, inclusiv în Slovacia (48%), România (41%) și Bulgaria (28%). De exemplu, a constatat că 28% dintre europeni cred că virusul COVID-19 a fost produs și eliberat dintr-un laborator secret, ca parte a unui efort global de a ne controla libertățile. Și a arătat că unul din patru (26%) crede că un remediu pentru unul dintre cei mai mari ucigași din lume, cancerul, există deja. Acest grup de opinie, deși este o minoritate, nu este concentrat doar în țările în care scepticismul instituțional s-a înrădăcinat, ci și în țările din vestul și nordul Europei, unde încrederea în instituții este de obicei puternică.

În timpul pandemiei, a apărut un spațiu fertil pentru negare și „faptele” alternative. Dezinformarea, prezentată drept „adevăr”, este acum distribuită pe scară largă online. Pașii greșiți guvernamentali și acuzațiile de corupție din cauza COVID-19 au afectat credibilitatea surselor de încredere anterior. Și, în unele cazuri, instrumentalizarea virusului în scopuri politice a fracturat coalițiile de unire care s-au simțit în 2020.

În acest climat, în care alfabetizarea științifică este deja la un nivel scăzut, judecățile unora dintre cele mai strălucite minți științifice ale noastre nu mai sunt văzute imparțiale.

Unele dintre acestea sunt previzibile. La urma urmei, măsurile și răspunsurile de sănătate publică sunt determinate în mare măsură de date științifice, pe care puțini dintre noi le putem înțelege cu ușurință. Acest deficit de alfabetizare oferă un spațiu pentru pseudo-știință și ezitarea la vaccin pentru a depăși. Sondajul Eurobarometru arată clar acest lucru. Căci, pentru a completa acest sondaj, respondenților li s-a cerut să susțină un „chestionar” cuprinzând unsprezece afirmații științifice, de la efectul antibioticelor asupra virușilor și bacteriilor până la originile încălzirii globale și natura laserelor. Apoi, cercetătorii au calculat un „scor de acuratețe” din aceste răspunsuri și au descoperit că în țări precum România și Bulgaria doar 2 și 4% dintre respondenți au putut da cel puțin 8 răspunsuri corecte, în timp ce acest raport era peste 40% în țări precum Belgia, Suedia, Irlanda și Luxemburg. Această disparitate reflectă adoptarea vaccinului, în multe cazuri, și sugerează că există o discrepanță de încredere și educațională în multe părți ale Europei.

Acest lucru este, desigur, îngrijorător – dar cum putem opri acest lucru, protejând în același timp coalițiile pentru binele public?

Ar fi binevenit, în primul rând, să vedem că politicienii sunt sinceri cu publicul european. Previziuni false timpurii, citarea frecventă a modelelor încărcate de sumbră – și, în multe cazuri, discreditate – și politizarea sănătății publice, continuă să submineze încrederea. Admiterea că „nu știu în acest moment” sau prefațarea că declarațiile lor se bazează pe „cunoștințe actuale”, ar ajuta la recalibrarea așteptărilor și la protejarea consilierilor lor științifici de pericole.

De asemenea, ar fi benefic să vedem mai multă smerenie și generozitate în geopolitica vaccinurilor: în timp ce politicienii occidentali sunt urmăriți.

În cazul în care cetățenii lor cu a treia și a patra doză, accesul continuă să fie limitat în mari părți ale lumii în curs de dezvoltare. O distribuție mai uniformă a vaccinurilor ar face mai puțin probabil ca variante mortale să apară la periferie și să creeze cicluri suplimentare de haos evitabil. De asemenea, ar risipi unele dintre miturile referitoare la motivele Pfizer, Moderna și AstraZeneca.

O astfel de acțiune ar întări credibilitatea și ambițiile nu numai ale instituțiilor noastre de stat, ci și implicarea furnizorilor privați în contextul pandemiei și, la rândul său, ar eroda numeroasele acuzații inexacte și adesea asemănătoare unor escroci ale comunității pseudoștiințifice.

După aproape trei ani în care COVID ne-a afectat viața zilnic, acum ne apropiem de una dintre cele mai cruciale momente ale pandemiei. Avem tratamente la scară largă pentru utilizare pe tot globul și putem vedea un punct de ieșire din această criză și o restabilire a libertăților noastre. Este vital, pe măsură ce ne îndreptăm către acest stat, ca guvernele naționale să-și ia populațiile cu ele. A acționa cinstit, în concordanță cu opinia științifică, fără a se simți obligat să ofere o certitudine nepotrivită, este cea mai bună modalitate de a menține această coaliție unită.

* O versiune lungă a acestui eseu a fost publicată cu Eurozine, o rețea care cuprinde peste 90 de reviste partenere și reviste și instituții asociate din întreaga Europă.

Peter Kreko
Peter Kreko
Péter Krekó este director al Political Capital Institute, senior Fellow la CEPA și absolvent al Europe’s Futures Fellow (IWM/ERSTE). Peter este o autoritate internațională în ceea ce privește situația politică din Europa Centrală și de Est. A publicat în presa internațională de prestigiu precum New York Times, Guardian, Le Monde.
Cele mai citite

Cristos a înviat! Cîrstoiu, nu!

IlustrațieȘ Marian Avramescu Cristos a înviat! Despre Cîrstoiu, acum puțin timp, candidatul comun pentru funcția de primar general al Capitalei din partea coaliției formate...

Halterofilul ucrainean Oleksandr Pielieşenko a fost ucis pe front

Halterofilul ucrainean Oleksandr Pielieşenko, dublu campion european şi participant la Jocurile Olimpice de la Rio, a fost ucis pe front. Anunțul a fost făcut luni...

Președintele Iohannis la Casa Albă, într-un moment special al relațiilor bilaterale. România cumpără din SUA avioane F-35, cele mai puternice din lume

Președintele Klaus Iohannis a fost primit de președintele Joe Biden la Casa Albă, în ziua de 7 mai 2024, într-un moment în care România...
Ultima oră
Pe aceeași temă