27.9 C
București
sâmbătă, 25 iunie 2022
AcasăOp & EdOpiniiManifest pentru un mod de viață

Manifest pentru un mod de viață

Studii medicale recente arată două lucruri importante pentru sănătatea ființei umane: stresul și obezitatea fac ravagii în societățile dezvoltate economic.

Din aceste două suferințe, derivă multe alte probleme de sănătate. De la scăderea rezistenței sistemului imunitar, la boli cum sunt bolile de nutriție sau diabetul. Pare un paradox faptul că, în condițiile în care viața oamenilor este tot mai bună, calitatea vieții este în creștere, sănătatea este tot mai expusă deteriorării.

Un paradox mai ales în condițiile în care alte studii de specialitate arată, fără niciun dubiu, că speranța de viață a oamenilor este în creștere.

În același timp, observăm cu îngrijorare un alt fenomen: că a crescut incidența bolilor degenerative. În mod normal, creșterea calității vieții ar presupune scăderea incidenței acestor boli. Există un raport direct de proporționalitate între „viața bună” și „viața lungă”. Faptul că în evoluția organismului uman intervine tot mai frecvent acest „scurt-circuit” care vine cu o serie uriașă de costuri – nu doar ale pacientului, dar și ale familiei și chiar a societății care susține schemele de tratament – ar trebui să ne dea de gândit.

Sigur, societatea, statul, are această datorie de a înlesni accesul cetățenilor la servicii de sănătate, inclusiv în cazul suferințelor degenerative. Mă refer la statul român, dar nu numai la acesta. Modelul european al funcționării sistemului de sănătate este unul preponderent public, un model care se bazează pe solidaritate. Dar răspunsul reactiv nu este, iată suficient, iar nevoia de educație întru sănătate este evidentă. Mai ales pentru că aceasta este parte integrantă a prevenției.

Fiecare dintre noi este responsabil pentru propria sănătate!

Dincolo de educația întru sănătate despre care am vorbit, dincolo de performanțele oricărui sistem de sănătate, există un capitol din ce în ce mai ignorat de fiecare dintre noi: grija și responsabilitatea pentru propria sănătate. Pentru o viață lungă și de bună calitate, avem nevoie să știm că facem multe lucruri greșit, avem nevoie să învățăm că ne suntem obligați nouă înșine și că doar un mod de viață echilibrat menține organismul uman în acea formă fizică și psihică fără de care bucuria de a trăi dispare.

În acest context, fac precizarea că am început lucrul la o carte pe care am intitulat-o, deocamdată, „Evergreen, tinerețe fără bătrânețe”. Este un titlu de lucru, dar tot ceea ce am scris mai sus, dar și foarte multe alte articole pe care le-am scris pe această temă s-au constituit în motive care m-au îndemnat să pornesc un astfel de demers.

Poate că nu mai este la modă cartea, lumea trăiește mult online. De aceea, am și o pagină de Facebook în care țin legătura cu cei interesați de ceea ce spun, dincolo de activitatea de neurochirurg sau de coordonator de doctorate.

Unul din motivele pentru care insist să scriu ține de datoria mea de medic. Contextul în care privesc viața echilibrată din perspectiva mea de medic ține de nevoia de a preveni îmbolnăvirea. Cu cât investiția în prevenție este mai mare, cu atât nivelul de sănătate al populației este mai mare. Și, pe cale de consecință, cu atât numărul de pacienți cronici este mai mic. Prin urmare, socotesc această carte, ca și activitatea mea publicistică, alta decât cea dedicată științei neurochirurgicale, o investiție în prevenție.

Revin la bucuria de a trăi. Aceasta este puternic influențată de suferința fizică, psihică sau emoțională. Iar „atentatele” sunt cel mai puternic resimțite de creier. De centrul nostru de comandă.

Iar prima datorie a oricăruia dintre noi este să acționeze în așa fel încât să nu permită tulburarea acestui centru de comandă. Cred că am depășit momentul în care un om suferind trebuie îndemnat să meargă la medic și să-și ia medicamentele prescrise de acesta. Suntem într-o altă fază a nevoii de protejare a sănătății – aceea a prevenirii degradării acesteia. Este o chestiune de raționalitate, ne este tuturor la îndemână.

Avem instrumentele pentru prevenție la îndemână. Primul dintre acestea se numește echilibru. Echilibrul conștient, armonia organismului căutat și asumat presupune renunțarea la excese. Orice fel de excese. De la cel alimentar, la cel informațional.

Așa cum excesul de alcool, grăsimi, cafea sau de zahăr afectează sănătatea organismului, așa și excesul de informații negative, cu potențial neliniștitor, dăunează sănătății. Creierul uman înregistrează toate informațiiledin jurul nostru – de la culorile hainelor purtate de călători în autobuz, la sunetul claxoanelor sau la mesajele de pe panourile publicitare sau din mass-media. Unora nu le dă, aparent, atenție. Doar le înregistrează și le adună într-o componentă, să-i spun așa, reziduală.

Dar sunt foarte multe informații, de toate tipurile și din toate registrele, pe care creierul le preia și le prelucrează la un nivel mult mai înalt decât cel rezidual. Sunt informații care ne invadează și, sub aparenta lor utilitate, există o doză mare de neliniște. De exemplu, informațiile despre pandemia de COVID-19. Sau cele despre război. Sau cele despre accidente de circulație. Suprapuse peste suferințele concrete cauzate de pandemie, de exemplu, aceste informații intense au provocat oamenilor un stres considerabil.

Stresul este acea stare permanentă de disconfort cu implicații grave nu doar asupra psihicului, ci asupra sănătății întregului organism. Cercetările medicale au stabilit că stresul scade imunitatea organismului. Prin urmare, dacă vrem să lucrăm la capitolul prevenție, trebuie să căutăm soluții pentru eliminarea sau îndepărtarea stresului înainte ca acesta să declanșeze procese de îmbolnăvire în organism.

Informațiile de acest tip, extrem de căutate de mass-media pentru potențialul lor de a aduce audiență, se adaugă problemelor din viața fiecăruia, fie că vorbim despre venituri, fie că vorbim despre probleme de sănătate. Iar acest „amestec exploziv” este extrem de dăunător pentru organismul uman.

Căutarea echilibrului este o sarcină pe care dacă o ducem la bun sfârșit, vom trăi mai mult și vom trăi sănătoși.

Managementul propriei funcționări din perspectiva sănătății este și simplu, și complicat. Un nefumător se va strâmba atunci când va simți fum de țigară. Dar un fumător are de dus o luptă cu sine. Din această perspectivă, în fața atâtor stimuli cu potențial negativ, căutarea echilibrului poate fi o luptă. Dar înarmat cu acele reguli simple pentru o viață sănătoasă, orice obstacol poate fi depășit. Culcarea o dată cu găinile și trezirea la primul cântat al cocoșilor poate fi dificilă la început. Dar somnul dintre orele 22.00-24.00 este cel mai odihnitor. Iată că avem izvoare și în înțelepciunea populară.

Alimentația sănătoasă este iarăși o chestiune care poate fi greu de negociat pentru cei obișnuiți cu excesele alimentare. Poate fi greu un drum spre echilibru în acest sens, dar fiecare drum începe cu primul pas.

În fiecare moment al zilei putem căuta echilibrul. În fiecare moment al zilei putem fi managerii propriului nostru organism. Și este corect să facem acest lucru pentru a nu ajunge o povară pentru noi, pentru familiile noastre și chiar pentru societate.

Vă doresc tuturor sănătate și echilibru!

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Ziua Mondială a Conștientizării Vitiligo. Ce este această afecțiune

Astăzi, 25 iunie, sărbătorim Ziua Mondială a Conștientizării Vitiligo. 1% din populația lumii trăiește cu această afecțiune. De altfel, nu este contagioasă, așa că...

Bali lansează o viză de nomad digital care îți permite să rămâi acolo timp de 5 ani

Indonezia speră să atragă mai mulți angajați care pot să lucreze remote (n.r. de la distanță) în țară cu o nouă viză pentru nomazi digitali. Viza...

Ziua Mondială a Conștientizării Vitiligo. Ce este această afecțiune

Astăzi, 25 iunie, sărbătorim Ziua Mondială a Conștientizării Vitiligo. 1% din populația lumii trăiește cu această afecțiune. De altfel, nu este contagioasă, așa că...
Ultima oră
Pe aceeași temă