28.3 C
București
sâmbătă, 13 august 2022
AcasăOp & EdOpiniiCum ni s-a schimbat viața și cât este de important să ne...

Cum ni s-a schimbat viața și cât este de important să ne adaptăm

Este limpede, cred, pentru toată lumea că viețile noastre s-au schimbat serios într-un timp foarte scurt. Așa cum limba vorbită progresează și se modifică – nu știu dacă neapărat în bine, dar nu cred că trebuie să ne uităm la aceste schimbări din perspectiva binelui sau răului, le luăm așa cum sunt – așa ni s-au modificat viețile.

Nu au trecut decât câțiva ani de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 și iată că obiceiurile noastre zilnice s-au „updatat” (ca să rămânem și în paradigma evoluției limbii române). A fost o perioadă extrem de grea, în care, printre restricții și traume provocate de boală, am învățat să conviețuim cu virusul. Spun acest lucru pentru că virusul nu a dispărut și, mai mult decât atât, raportările medicale din întreaga lume arată că există o periodicitate a revenirii acestuia. Și acum numărul cazurilor crește.

Masca, distanțarea fizică, recunoașterea simptomelor, testarea, vaccinul – toate acestea fac acum parte din viața noastră și, ne place sau nu această concluzie, ne-am obișnuit să trăim în aceste condiții. Nu ni se mai par deloc departe, iar faptul că ne-am adaptat arată în opinia mea, cu limpezime, faptul că specia umană are capacitatea de a înfrânge – cu sacrificii, este adevărat! – orice obstacol. Lecția supraviețuirii trece prin lecția rațiunii umane, iar educația este fundamentală în această paradigmă a supraviețuirii.

Crizele lasă urme, dar ne fac mai puternici

Spuneam de pandemie că ne-a traumatizat din toate punctele de vedere. A format în mințile noastre trasee care păreau imposibil de străbătut înainte. Sau, ca să fiu și mai clar, pe care nu le-am avut niciodată în vedere. Apropierea de pandemie și efectele acesteia asupra întregului corp social a avut un impact foarte mare asupra noastră. Și a produs schimbări.

Războiul de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei este un alt factor de influență asupra vieților noastre. Din fericire, nu suntem implicați direct. Dar este aproape de noi, iar consecințele sale le-am trăit și le trăim și astăzi. Faptul că întreaga lume – de la Bruxelles la Kiev, de la Washington la Beijing și Taipei – este extrem de încordată ne marchează.

Este foarte adevărat, nu ne-am schimbat toate obiceiurile. Mergem la serviciu, mergem în vacanțe. Pe litoral, la Olimp, de exemplu, se vede dezvoltarea. În opinia mea, Olimpul se ridică, iar Mamaia are probleme. Dar litoralul este plin și este bine pentru sănătatea noastră fizică, psihică și emoțională să căutam destinații de vacanță.

Ceea ce vreau să subliniez este însă faptul că noile noastre reflexe și starea de vigilență nu dispar nici în vacanțe. Acest lucru este firesc și, atâta timp cât nu ne lăsăm copleșiți de neliniști, ne adaptăm noilor condiții cu relativă ușurință. Așa cum se cuvine să o facă o specie dotată cu inteligență așa cum este specia umană.

Cum va fi ziua de mâine?

Nu putem controla factorii externi. Nu decidem noi încetarea ostilităților în Ucraina, cum nu decidem nici momentul în care boala cauzată de virusul COVID-19 va dispărea. Deși trăim în societăți democratice, conjuncturile externe nu depind de noi.

Dar sunt foarte multe alte lucruri care depind exclusiv de voința noastră. Care ne fac viața mai ușoară și îi imprimă o mai bună calitate. Unul dintre acestea este sănătatea. Pentru cei mai mulți, domeniul sănătății este congruent cu capacitatea sistemului de a vindeca oameni aflați în suferință. Dar sănătatea nu înseamnă doar acest lucru. Sănătatea presupune o stare de bine care ne permite să funcționăm la parametrii ideali pentru ceea ce dorim să facem. Altfel spus, să fii sănătos nu înseamnă doar să nu fii bolnav, ci și să fii în acea formă fizică și mentală care să îți permită să funcționezi așa cum îți dorești. Știu că nu suntem toți campioni sportivi, dar depinde de noi să avem un tonus muscular bun sau o greutate fizică potrivită.

A fi sănătos înseamnă nu doar să te vindeci, ci și să fii departe de situația în care riști să te îmbolnăvești. Iar evitarea acestui risc ne este la îndemână. Fumatul, alcoolul în exces, drogurile, mâncarea abundentă, lipsa mișcării, excesul de computer, nopțile nedormite, telefonul deschis pe noptieră – iar exemplele pot continua – sunt obiceiuri la care putem renunța. La unele mai greu, la altele mai lesne.

Și, nu în ultimul rând, pentru a rămâne sănătoși suntem obligați să reducem cantitatea de stres cotidian. Stresul este, dacă îmi îngăduiți comparația, cea mai perfidă otravă. Distruge sistemul imunitar, distruge capacitatea de regenerare a creierului printr-un somn odihnitor, neliniștește și încordează la nivel emoțional.

Cum ne menținem în formă bună fizic, mental și emoțional?

Am mai scris și am mai spus aceste lucruri, dar le repet de fiecare dată când am ocazia pentru că sunt extrem de importante.

Dincolo de evitarea obișnuințelor descrise mai devreme, un exemplu ar fi căutarea locului potrivit. Sună poate straniu, dar este un deziderat. Nu vorbesc despre schimbări de domiciliu, deși în lumea de azi oamenii se deplasează după muncă, iar acest lucru înseamnă nu doar o mutare în alt oraș, ci chiar în altă țară. Locul potrivit poate fi sub un arbore în fața blocului sau într-un parc. Mă refer la locul care ne îngăduie să reflectăm în liniște. Să ne odihnim pe dinăuntru. Sau, cum se mai spune, să ne facem ordine în gânduri.

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

LIVE UPDATE Rusia – Ucraina, ziua 171: Zelenski cataloghează din nou acțiunile armatei lui Putin drept teroriste

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că, după tot ce au făcut forţele ruse, "poate exista o singură atitudine faţă de Rusia - cea faţă...
00:01:00

VIDEO: Ambasadorul ucrainean întâmpină o navă de cereale în portul italian

Nava "Rojen" care transporta porumb din Ucraina a sosit vineri (12 august) în portul Ravenna din nordul Italiei, după ce a făcut escală în...
00:01:22

VIDEO: Pompieri din toată Europa luptă împotriva incendiilor din Franța

Vineri, 12 august, pompierii din întreaga Europă au sărit în ajutorul Franței pentru a lupta împotriva unui incendiu de vegetație de proporții, în timp...
Ultima oră
Pe aceeași temă