32.6 C
București
sâmbătă, 13 iulie 2024
AcasăOp & EdOpiniiCoronavirusul, străinul dintre noi

Coronavirusul, străinul dintre noi

Poate şi pentru că nu-l cunoşteau, diviziile româneşti de luptă cu noul virus ucigaş, adunate ca un plancton în spatele comensualului Grup de Comunicare Strategică, l-au scos din luptă pe cel ce aveau să-l catalogheze drept străin.

Dar este străinul ceva duşmănos?

Înainte ca prestigioasa publicaţie să-i facă un portret coronavirusului şi lumii din care provine, profesorul Adrian Streinu Cercel ne vorbea, într-un interviu în exclusivitate acordat “României libere,” la începutul pandemiei, că omenirea cunoaşte mai puţin de 0,5% din cele 2-3 miliarde de micro-organisme care bântuie pe pământ.Iată că în ediţia de colecţie a ziarului menţionat, cititorilor li se prezintă o altă faţă a lumii viruşilor. Sunt ei ucigaşi? Fac parte din lumea nepoftiţilor pe planetă? S-au au o misiune de curăţire şi de proliferare a speciilor?

 

Specialiştii consultaţi de jurnalişti au explicat modul prin care viruşii modelează lumea. Nu provoacă doar pandemii, ci ajută la evoluţia speciilor.

Până de curând, oamenii erau consideraţi singurii vânători de pe pământ.Iată că noul virus îl vânează pe prădător şi devine instantaneu vânător.

Puţină lume ştie că gripa spaniolă a provocat mai multe crime decât primul război mondial. Că invadarea Americii de către europeni s-a amânat din cauza epidemiilor de rujeolă, aduse involuntari de conchistadori.

HIV / SIDA a decimat o parte a populaţiei globului, până a i se descoperi un leac care-i amână atacul asupra organismului uman, dar nu-lvindecă. Poate că niciodată omenirea nu a investit atât de mult în cercetarea micro-organismelor ca în zilele pandemiei.

Specialiştii caută să descompună ARN-ul viral al coronavirusului pentru a putea să-l atace din interior.

Zeci de state anunţă că au finalizat primele etape de testare ale noilorvaccinuri, dar pandemia continuă să facă victime.

Ceasul ticăie.

În războiul supremaţiei mondiale, se dă o luptă politică. Preşedinţii numai ascultă de specialişti. Aşa s-a întâmplat şi ieri noapte, când Donald Trump, în pierdere de suflu electoral, a anunţat că FDA va autoriza vaccinul produs de AstraZeneca, în colaborare cu Universitatea Oxford, înainte de terminarea testărilor. Culmea, experţii au negat că există un dialog la nivel înalt.

Vocile lumii:“Minunata diversitate a vieții se bazează pe viruși care pe lângă sursă de moarte, sunt, de asemenea, un izvor de bogăție și de schimbare” ( TheEconomist, vineri 21 august 2020).

În epoca globalistă, în care proletariatul digital are nevoie de aplicaţii şi pentru a ajunge la serviciu, când totul este informatizat, nu se cunoaşte modul în care exploatează câteva molecule informaţia şi cum o poate replica

Lupta politică pentru vaccin

Deşi România a plecat cot la cot cu SUA în tratamentul cu plasmă al bolii COVID-19, autorităţile de la Bucureşti o lălăie.

Preşedintele SUA a anunţat ieri noapte un eveniment istoric: autorizarea plasmei ca tratament. Sigur, nu ştim dacă mai era nevoie să se pronunţe şeful Administraţiei de la Washington, acesta era folosit. Poate doar în lupta sa cu deep-state-ul. I-a acuzat cu acest prilej pe oficialii din FDA de pactizare cu duşmanul, că au conspirat. Boala nu aşteaptă deciziile politice.

Revenind la tabloul modelării lumii de către viruşi, specialiştii consultaţi de “The Economist” susţin că pentru ei devine tot mai clar cât de mult au influenţat viruşii evoluția tuturor organismelor încă de la începuturile vieții. Aşa se explică – în accepţiunea lor – puterea oarbă a selecţiei naturaleîn cea mai dramatică formă.

Pentru toate bipedele (puternice în comparaţie cu alte specii) viruşii au fost şi ameninţări şi oportunităţi, mai subliniază publicaţia. Ce este clar şi pentru un nemedicinist e că viruşii sunt pachete genetice care trăiesc pe spinarea altor organisme.

Pentru a se reproduce exploatează metabolismul altui organism. Sunt, ce mai, paraziți de cea mai joasă speţă: împrumută totul de la gazdă, cu excepția codului genetic care îi face ceea ce sunt, ne mai spun specialiştii. În epoca globalistă, în care proletariatul digital are nevoie de aplicaţii şi pentru a ajunge la serviciu, când totul este informatizat, nu se cunoaşte modul în care exploatează câteva molecule informaţia şi cum o poate replica. Deci nu suntem la capăt de civilizaţie, ci la începutul ei.

Când vom cunoaşte în amănunt cele 200.000 de specii virale descoperite într-un litru de apă din oceane şi cele peste 2 milioane dintr-un metru cub de pământ, atunci putem zice că suntem cea mai inteligentă şi informată specie. Păi dacă un minuscul compus de atomi manipulează informaţia şi îşi conservă softul, adică ARN-ul, suntem atât de departe de a fi stăpânii universului.

Viruşii sunt motoare ale evoluției pentru că manipulează informații genetice, zice eseul din The Economist.

Unele genomuri virale ajung să fie integrate în celulele gazdelor lor şi pot fi transmise descendenților acestor organisme.

Şi pentru a încheia abrupt, ni se mai spune că vederea a apărut cu miliarde de ani în urmă la organismele de pe pământ în urma atacurilor roiurilor de viruşi.

Iată comuniunea despre care medicii de înaltă clasăau denumit-o relaţie comensuală.

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă