16.3 C
București
vineri, 31 mai 2024
AcasăLifestyleFoodUngaria: starurile postcomunismului

Ungaria: starurile postcomunismului

» Cei 19 ani scursi de la schimbarea de regim din Ungaria au fost marcati, asemanator celor petrecuti in toate celelalte foste tari deportate in lagarul sovietic, de o galerie de personalitati politice ale caror actiuni au sculptat corpul politic actual al tarii vecine. Le voi face si lor miniportretele pe care le merita, dar cum nici o tara nu se rezuma la conducatorii ei, voi insista si pe "cavalerii industriei" si pe alti exponenti de seama ai vietii economice, precum si pe cele mai marcante figuri ale stiintei, culturii si sportului postcomunist din Ungaria. Desigur, majoritatea acestor oameni nu apartin unei "generatii spontane", cei mai multi incepandu-si cariera in perioada "gulas-comunismului", cand autoritatile kadariste au incurajat pana la un punct initiativa – chiar daca nu si alaturarea determinantului "libera".

La inceput au fost cativa tineri (si relativ-tineri) care s-au lasat aspirati in vartejul politicii cu adevarat libere starnit acum 20 de ani, dupa o acalmie artificiala, indeaproape supravegheata, ce dura din 1956, cand revolutia anticomunista a fost inabusita in sange. In 1988, in Ungaria, au inceput sa faca politica tineri economisti, ingineri, scriitori, chiar si filosofi care, inainte vreme, in regimul comunist, fusesera nonconformisti sau disidenti activi. Desigur, intr-un sens mai larg, printre personalitatile care au marcat tranzitia propriu-zisa si post-tranzitia, pe care politologii din tara vecina prefera sa o numeasca "postcomunism", ar trebui inclusi si politicienii comunisti reformisti, care au renuntat la putere, daca nu chiar de bunavoie, atunci cel putin intr-un mod civilizat – si mai ales nonviolent, fara varsare de sange. Ceea ce le-a permis unora dintre ei sa-si continue carierele politice in conditii netrucate.

Tineri, nelinistiti, chiar filosofi
O categorie pentru care trebuie considerati reprezentativi oameni ca Viktor Orban, Gabor Fodor sau Gaspar Miklos Tamas. Disident si in Romania, de unde a fost expulzat oficial in 1981, desi traia si lucra in Ungaria de la sfarsitul deceniului anterior, Tamas a fost unul dintre cei mai importanti opozanti ai regimului kadarist din Ungaria si s-a numarat printre membrii fondatori ai Uniunii Democratilor Liberi, un partid mic, dar foarte influent pe scena politica ungara. A revenit, dupa cativa ani in politica, la uneltele filosofiei, dar a ramas un critic acerb si extrem de articulat al oricarui derapaj nedemocratic intervenit pe parcurs, putand fi considerat un exponent de frunte al societatii civile.

Viktor Orban, fondatorul partidului FIDESZ, prim-ministru intre anii 1998 si 2002. La 16 iunie 1989, la reinhumarea lui Imre Nagy, eroul Revolutiei Maghiare din 1956, Orban si-a rostit faimosul discurs in care a spus: "Noi nu ne multumim cu promisiunile politicienilor comunisti, care
nu-i obliga pe acestia la nimic. Ceea ce trebuie sa obtinem noi este ca partidul aflat la guvernare sa nu poata recurge la forta impotriva noastra, chiar daca ar intentiona sa o faca. Numai astfel putem evita noi sicrie, noi inmormantari intarziate ca aceea de astazi. Imre Nagy, Miklos Gimes, Geza Losonczy, Pal Maleter, Jozsef Szilagyi si-au dat viata pentru independenta si libertatea Ungariei. Acei tineri maghiari pentru care aceste idealuri raman inviolabile si astazi se inclina cu respect in fata memoriei voastre. Odihniti-va in pace! Iar voi, rusnacii, plecati acasa".

Primul sef al Executivului de dupa schimbarea de regim a fost Antall Jozsef, deja sexagenar, cel care a reprezentat Forumul Democrat Maghiar la negocierile in jurul mesei rotunde din vara si toamna anului 1989. In urma acestor negocieri, organizate dupa modelul polonez, s-a convenit asupra crearii unui sistem democratic cu mai multe partide, iar partidul comunist a renuntat in mod pasnic la monopolul puterii pe care il exercita de patru decenii. (Comunistii reusisera initial sa pastreze pentru ei functia de presedinte, dar in octombrie partidul lor s-a autodizolvat, iar cele mai moderate elemente din conducere au infiintat Partidul Socialist Maghiar, care a facut ceea ce era necesar pentru demantelarea statului comunist.) Antall, care a participat la Revolutia din 1956 si a avut de suferit din aceasta cauza, a murit in 1993.

Torgyan Jozsef, de profesie avocat, a fost deputat intre anii 1991 si 2002 si presedintele Partidului Independent al Micilor Proprietari. Cand formatiunea sa s-a lovit de grave probleme financiare, a obtinut pentru ea un ajutor de stat masiv. Opinia publica a reactionat cu un val de proteste care l-au determinat sa se retraga din viata publica. A revenit in politica abia in 2006, cand a infiintat un nou partid.
Primul presedinte al Ungariei postcomuniste a fost omul de litere Arpad Goncz. A participat activ la Revolutia din 1956. Anul urmator, a fost condamnat la inchisoare pe viata, fara posibilitatea de a face recurs. A fost eliberat in 1963, in urma unei amnistii. A tradus multe dintre capodoperele literaturilor de limba engleza, inclusiv trilogia "Stapanul inelelor".

Gabor Fodor, unul dintre fondatorii  FIDESZ, a intrat in conflict ideologic cu Viktor Orban si in 1994 a parasit partidul. Actualmente este presedintele Uniunii Democratilor Liberi.
Ibolya David, presedinta Forumului Democrat Maghiar, este de multi ani unul dintre cei mai populari politicieni din Ungaria. Foarte populara este si Katalin Szili (50), aflata in prezent la conducerea Parlamentului Ungariei. Daca democrat-liberalii nu s-ar fi impotrivit, in 2005, ar fi devenit prima femeie care sa detina functia de sef de stat in Ungaria.
Janos Kis – si el fondator al Uniunii Democratilor Liberi, pe care a parasit-o in 2002, consacrandu-se exclusiv carierei de profesor universitar de filosofie (a fost unul dintre discipolii filosofului marxist Gyorgy Lukacs).

Economist, om de afaceri, politician socialist, premier
Gyurcsany Ferenc, nascut in 1961, de formatie economist, este din februarie 2007 liderul Partidului Socialist, iar din luna septembrie a aceluiasi an este prim-ministru. Cariera politica si-a inceput-o insa in regimul comunist, ca activist in echivalentul maghiar al UTC-ului, numit KISZ. A ajuns in conducerea  pe tara a organizatiei ca reprezentant al studentilor. In 1989 a fost ales vicepresedintele organizatiei succesoare a KISZ, DEMISZ (Uniunea Tineretului Democratic), reprezentand aripa (relativ) radical-reformista. Dupa doua luni in aceasta functie, a demisionat din organizatie si, impreuna cu treizeci de fosti colegi care il sprijineau, a infiintat organizatia de tineret Noua Generatie, devenind presedintele acesteia. Organizatia a avut o viata scurta, fara ca disparitia ei sa fi fost remarcata.

 

Atunci s-a incheiat prima cariera politica a lui Gyurcsany. In 1990, la incheierea studiilor, el a devenit om de afaceri, cu o cariera "de manual", in timpul careia (si de dragul careia) a invatat bine si engleza, limba pe care o vorbeste suficient de bine pentru a purta tratative acum, cand a ajuns sa conduca guvernul tarii sale. Este casatorit cu Klara Dobrev, nepoata lui Antal Apro – politicianul comunist dogmatic-stalinist care a regizat procesul lui Imre Nagy, a detinut functii importante pe vremea lui Kadar, a fost eliminat, in anii ’80, din Biroul Politic si apoi din Comitetul Central al partidului comunist si s-a retras din viata politica in primavara lui 1989.

In 1993, Gyurcsany a patruns in topul celor mai bogati oameni de afaceri din Ungaria.
Cel mai de succes om de afaceri din aceasta tara este insa, in prezent, Sandor Demjan – asta, daca masuram succesul in functie de averea stransa. Demjan detine un imperiu imobiliar respectabil, chiar si in contextul ansamblului Europei Centrale si de Est.
Sandor Csanyi, presedintele bancii OTP, este un alt om de afaceri din crema topului, activitatile sale intinzandu-se practic in toate domeniile economice, de la agricultura pana la telecomunicatii. Din aceeasi elita a celor mai bogati maghiari mai fac parte Tamas Leisztinger, Gabor Bojar, Ferenc Darvas, Ferenc Kedves si Imre Sesztak. Demjan apartine tot sectorului imobiliar (compania TriGranit). Averea lui Bojar este cea mai transparenta, toate companiile sale fiind cotate la bursa.

 

El incurajeaza cercetarea stiintifica si, asemenea lui Darvas, si-a infiintat firmele inca in anii ‘80 si le-a si condus ca manager. Una dintre aceste companii a fost vanduta anul trecut unor investitori americani, pentru 10 milioane de dolari. Ferenc Kedves a fost proprietarul unei companii specializate in mancare pentru caini, cumparata de o multinationala centrata pe Olanda contra unei sume de mai multe miliarde de forinti. Cat despre Imre Sesztak, el este cel mai important jucator de pe piata ungara a conductelor, chiar daca putina lume stie acest lucru. Topul celor mai de succes oameni de afaceri ai Ungariei se schimba de la an la an, de fiecare data imbogatindu-se cu intreprinzatori din ce in ce mai tineri si mai dinamici. De exemplu, acum cativa ani a intrat in esalonul superior al topului, direct pe respectabilul loc 20, cu o avere de 9 miliarde de forinti, Gyorgy Bolgar, proprietarul unei fabrici de robinete.

Last, but not least
Adica, "la sfarsit, dar nu mai putin importanti": scriitori, plasticieni, muzicieni, jurnalisti, sportivi. Oameni care nu fac politica (de obicei), nici bani (cu unele exceptii), dar sunt mai cunoscuti, unii, decat cei care se considera ei insisi foarte importanti doar pentru ca dispun de influenta in Parlament, intr-un partid sau intr-un consiliu de administratie.
Imre Kertesz, scriitor si traducator. Scrierile sale sunt de inspiratie autobiografica si trateaza tema Holocaustului si pe cea a dictaturii. Laureat al Premiului Nobel (2002). Primul sau roman, la care a lucrat 13 ani, a fost respins in repetate randuri de cenzura comunista, aparand de-abia in 1975. Cartile sale au avut succes mai intai numai in Occident (mai ales in Germania), Kertesz devenind cunoscut in Ungaria numai dupa schimbarea de regim.

Gyorgy Konrad, scriitor, 74 de ani. A contribuit mult la cunoasterea literaturii maghiare contemporane in strainatate, in special in tarile de limba germana.
Peter Esterhazy, scriitor. Aproape sexagenar, a studiat matematicile, dar s-a consacrat literaturii maghiare, pe care a readus-o in atentia strainatatii. A recreat in romanele sale universul vechii aristocratii a Ungariei, din care provine.
Violonistul Marton Edvin de-abia a implinit 30 de ani, a concertat cu mare succes in aproape 40 de tari ale lumii, este laureat al Premiului Emmy si canta pe un Stradivarius primit, pe durata vietii, de la stat.
Tamas Freund – neurolog, cercetator de renume international in domenii cum ar fi epilepsia si maladia Parkinson. Are 49 de ani.

Timea Nagy. Are 38 de ani si a reusit sa dovedeasca compatibilitatea intre o viata profesionala de mare succes si viata de familie. De doua ori campioana olimpica la scrima, a obtinut o diploma de logoped si una de antrenor de sah si creste trei copii.
Judit Polgar, 32 de ani, sahista, mare maestru international. Conduce detasat in clasamentul mondial la femei, dar se confrunta mai ales cu sahisti de sex masculin, in topul acestora ocupand actualmente locul 27.
Am schitat o posibila galerie a celor mai marcante personalitati ale Ungariei contemporane. Doar "posibila", pentru ca, desi am consultat o multime de topuri din presa ungara si am intrebat in dreapta si-n stanga (nu ma refer neaparat la convingerile politice), nu am remarcat nici un consens. Dimpotriva, fiecare isi are propriul clasament, profund "personalizat". Nume care sa figureze pe toate listele sunt extrem de putine si apartin unor oameni politici si catorva scriitori si sportivi.

Noi nu ne multumim cu promisiunile politicienilor comunisti, care nu-i obliga pe acestia la nimic. Ceea ce trebuie sa obtinem noi este ca partidul aflat la guvernare sa nu poata recurge la forta impotriva noastra, chiar daca ar intentiona sa o faca. Numai astfel putem evita noi sicrie, noi inmormantari intarziate ca aceea de astazi."
Viktor Orban, 16 iunie 1989

Cele mai citite

Dacă nu a mers cu Sistemul Patriot, Iohannis poate încerca la Biden cu patrioți Fierbinți

Ilustrație: Marian Avramescu Sistemul Patriot din România nu pare să ia direcția Ucrainei, dar, chiar și în situația aceasta, tot președintele Klaus Werner Iohannis...

Dacă nu a mers cu Sistemul Patriot, Iohannis poate încerca la Biden cu patrioți Fierbinți

Ilustrație: Marian Avramescu Sistemul Patriot din România nu pare să ia direcția Ucrainei, dar, chiar și în situația aceasta, tot președintele Klaus Werner Iohannis...
Ultima oră
Pe aceeași temă