11.3 C
București
sâmbătă, 18 mai 2024
AcasăLifestyleFoodSfatul Batranilor aproba creditele

Sfatul Batranilor aproba creditele

» Mai mult de 200 de tarani din localitatea Prisacani au beneficiat pana acum de imprumuturi de pana la 10 mii de euro, bani cu care si-au cumparat animale sau tractoare si si-au amenajat solarii.

» In aceasta comuna functioneaza din 1999 un proiect-pilot al Fundatiei Soros prin care comunitati sarace sunt ajutate sa progreseze prin imprumuturi cu dobanda mica, acordate dintr-un fond de dezvoltare.

» "Ofiterii de credite" sunt batranii satului, stransi intr-un comitet in care fiecare cerere de imprumut este analizata si dezbatuta in functie de bonitatea fiecarui solicitant.

In 1999, pe vremea cand romanii abia invatau "alfabetul" fondurilor europene, undeva la capatul tarii, intr-un loc unde saracia s-a lipit, generatii la rand, de viata oamenilor s-a intamplat ceva. Linistea ancestrala a comunei iesene Prisacani, o comunitate cu vreo 3.500 de suflete, de pe malul Prutului, a fost tulburata de o veste care a trecut, ca un fulger, din casa-n casa. Se dau bani! La inceput, unii au crezut ca e o pomana. Era vorba de peste 100.000 de dolari. Multi au alergat cu sacul la "pomul laudat". Majoritatea localnicilor nu vazusera in viata lor cum arata banii din alte tari. Iar aici, in comuna asta mica, de la capatul tarii, nu era vorba de orice bani, ci de bani americani!

Nimic pe de-a moaca
S-a strans lumea la primarie, sa vada ce si cum. Venisera niste straini, oameni fini, insotiti de alti necunoscuti, cei din urma de la Bucuresti, dupa cum isi amintesc azi localnicii. Strainii le-au explicat ce si cum va fi. Satenii auzeau pentru prima oara expresii pe care nu le intelegeau, cum ar fi plan de afaceri, rentabilitate, credit, profit. Singurul cuvant pe care il stiau era "munca". Unii s-au intors acasa, dezamagiti. Nu se daduse nimic pe de-a moaca. Era vorba despre un imprumut. Dar altii, mai indrazneti, mai ales cei tineri, au vrut sa incerce. Li s-a dat oamenilor posibilitatea sa scape de saracie, dar asta o faceau prin propriile forte. Banii reprezentau doar un imbold. Puteau sa puna pe picioare orice afacere doreau. Conditia de baza era ca activitatea sa aduca profit. Asa a inceput in tara noastra acest proiect-pilot pus in aplicare pe banii miliardarului american George Soros. Era vorba de un fond de 120.000 de dolari.

O idee de Premiul Nobel
Ideea sustinerii unor asemenea afaceri de mici dimensiuni, in comunitatile sarace, era noua la vremea respectiva pentru Romania, dar fusese deja experimentata in alte tari. Totul a pornit in 1976, de la un profesor universitar de economie din Bangladesh, Muhamed Yunus, care a primit Premiul Nobel pentru ideea sa. El a imaginat un sistem prin care unei comunitati cufundate in saracie ii este pus la dispozitie un fond de dezvoltare. Comunitatea se organizeaza si decide singura care dintre oamenii de acolo merita sa ia bani, cu titlu de imprumut. Astfel, familiile respective, prin forte proprii, vor iesi la liman, vor scapa de saracie. Mecanismul a fost aplicat, pana in prezent, in 22 de tari de pe tot mapamondul.

Prietenii s-au asociat
Sa revenim la povestea din Prisacani. Dupa ce lumea s-a lamurit cum sta treaba, taranii au inceput sa se organizeze. A fost infiintata o asociatie, "Prietenia", in care au intrat 150 de sateni, cei care doreau sa ia si imprumuturi. Presedintele asociatiei, Teodor Zamfirescu, invatator de meserie, ne povesteste cum au decurs lucrurile. La inceput s-au dat microcredite, cu o perioada de rambursare de cel mult trei ani. Unii tarani au luat si cate 100 de dolari, la inceput. Se temeau sa ceara mai mult. Altii au indraznit la 1.000 de dolari. Apoi s-a ajuns la 3.000 de dolari, ba chiar si la 10.000 de dolari. Lumea lua banii, pe urma ii dadea inapoi, la timpul cuvenit, iar din fondul acesta se imprumutau tot ei, daca mai doreau. Sau altii. "Pana acum, peste 200 de oameni din comuna noastra au luat bani in felul asta", spune Teodor Zamfirescu.

Taranii, la scoala de afaceri
Dar mai era o problema. Cum sa pleci de la coada vacii si sa te faci om de afaceri, asa, peste noapte? Unii nu stiau bine sa scrie si sa citeasca. S-a rezolvat si chestiunea aceasta. Taranii au fost pusi cu burta pe carte. Aveau nevoie sa stie cum se face un proiect si mai departe, dupa ce au luat banii, sa stie sa-si gestioneze afacerea pentru a nu da faliment. In sat au venit specialisti care le-au explicat oamenilor cum se fac proiectele. sase luni a durat scolarizarea, ne spun oamenii locului.

Sfatul Batranilor
Taranii au invatat sa faca proiectele, apoi s-au dus acasa si au pus pe hartie ce vroiau sa intreprinda. Au trecut apoi la nivelul urmator. S-au dus la "Sfatul Batranilor", un fel de comitet de credite, care actioneaza tot in cadrul Asociatiei "Prietenia". Cei din comitet, oameni ai locului, ii cunosc pe toti satenii din comuna asta. Se stie cine e gospodar si cine a taiat toata viata "frunza la caini". Acesta a fost principalul criteriu pentru acordarea imprumuturilor. Mai ales ca taranii nu lasau nici o garantie sau gaj. Toti au luat bani numai pe cuvant. Promiteau ca intr-o anumita perioada de timp, in functie si de suma imprumutata, vor da banii inapoi. "Nu am avut pana acum pe cineva care sa nu-si plateasca ratele la timp", ne anunta Teodor Zamfirescu. Mai mult, debitorii pot sa dea banii inapoi atunci cand vor. Altfel spus, negociaza ratele. Vor sa plateasca prima rata peste patru luni, asa sa fie. Multi depind de recolta, asa ca se achita de datorii in functie de veniturile obtinute din agricultura, daca acolo au investit. Dobanda a fost la inceput de 5% pe an, in timp ce in ziua de azi a urcat pana la 9,5%.

George Soros, in vizita la Prisacani
Pana ajungi in comuna Prisacani iti blestemi zilele. Pleci din resedinta de judet pe o sosea onorabila. Dar la un moment dat asfaltul da bir cu fugitii, lasand masinile in seama gropilor si a prafului, cale de vreo 8 kilometri. Casele mici, ascunse pe dupa copaci seculari, ne par mai degraba pustii. si tocmai aici, in tinutul acesta dominat de curgerea molcoma a timpului, in ritmul carutelor, s-a mai intamplat ceva care a dat din nou peste cap linistea ulitelor prafuite. In 2003, la Prisacani a ajuns chiar George Soros, care a fost primit cu paine si sare. "A stat de vorba cu cei care au luat credite, fiecare a povestit ce a facut cu banii. A fost multumit de ce a vazut aici", e mandru invatatorul de concetatenii sai. Cert e ca si azi "banii americanului" isi fac simtite efectele la Prisacani, alaturi de alti dolari, cei de la Banca Mondiala, iar calculele arata ca, de noua ani incoace, peste 700.000 de dolari au fost cheltuiti pentru propasirea locuitorilor din aceasta comuna ieseana. Sistemul a fost dus mai departe de Centrul pentru Dezvoltare Economica, incepand din 2004. Organizatia neguvernamentala actioneaza azi in alte 18 judete ale Romaniei, sustinand acelasi principiu al microcreditarii.

Plus-valoare
Ce s-a facut in acesti noua ani, la Prisacani, cu banii strainilor? Lumea a mai invatat o expresie: "plus-valoare". Altfel spus, investitiile au inceput "sa faca pui". Unii au cumparat vite si unelte agricole. Cativa si-au deschis magazine, cineva a facut o moara. Altii si-au amenajat solarii, cu tot cu sistemele de irigatii necesare. Lumea se plange ca pamantul din zona asta e sarac. Nu e grozavie mai mare aici decat seceta. Sistemul de irigatii "s-a topit" imediat dupa 1990. Cine l-a furat? "Turcii", glumesc taranii, dar e o gluma amara, ca sa acopere pacatul romanului de a-si taia singur craca de sub picioare. Daca nu ploua, satenii ies cu preotul in frunte, pe camp, sa ceara mila de la Dumnezeu. Adunati in jurul nostru, sa ne spuna ce au pe suflet, satenii nu uita sa-i suduie pe guvernantii de la Bucuresti. "Ne dau numai hartii, in fiecare an, pentru subventii. Ramanem cu hartiile. Banii – ioc. Asa e cu boierii din Capitala, nu le pasa de tarani", se rasteste o voce. "Au venit strainii sa ne dea bani, sa ne facem si noi un rost", la care unii dau din cap, aprobator, in timp ce altii se uita spre cer, de parca mai asteapta inca un miracol…

 

 

GARANTII
» Solidaritate la garantarea creditelor
S-a intamplat, acum cativa ani, ca unul dintre debitori sa moara. Banii s-au recuperat usor, pentru ca omul incheiase si o asigurare de viata cand s-a imprumutat. Dar daca esti in viata si nu dai banii inapoi, sa te fereasca sfantul, ca-ti sare tot satul in cap! si asta pentru ca toti cei care s-au imprumutat garanteaza unul pentru altul. "Sistemul poate sa se blocheze daca sunt mai multi care nu dau ratele la timp sau nu mai platesc", conchide liderul "Prieteniei". Mai mult, atunci cand iei banii, semnezi si un contract cu o banca, cea care gestioneaza fondul din care se dau aceste imprumuturi. Asa ca, dupa cum zic taranii, "vine portarelul si te frige" daca nu esti serios.

 

CAMPION
» Omul cu tractoarele
Daca intrebi care e cel mai tare investitor din Prisacani, toata lumea te trimite la Constantin Stanciu. Mic de statura, dar plin de energie, cu cizmele pline de noroi si mainile tabacite de munca, barbatul s-a oprit un pic sa-si traga sufletul. Abia dupa aceea s-a pus pe vorba. Ne spune ca a fost printre primii inscrisi la "Prietenia". A pornit cu 1.000 de dolari, apoi cu sume tot mai mari. "Cred ca pana acum am luat, in total, peste 50.000 de dolari", zice gospodarul. La ora asta are o adevarata ferma, cu patru tractoare si alte utilaje agricole, ca sa nu mai vorbim de animalele cumparate. Are 5 hectare de teren agricol, pamantul sau, plus alte 150 de hectare luate in arenda. Iar acum se gandeste sa cumpere si o combina la mana a doua. Mai are in plan sa faca un depozit de produse agricole, daca va mai face rost de bani.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă