» De pe Matorat, privesti dealurile retezate si sterpe unde vantul, indiferent de anotimp, nu are alinare. Din loc in loc, piatra varoasa, de pe care apa ploilor a spalat si stratul subtire de sol, scoate coltii. Este o zona dominata de tristete pe care incearca sa ti-o indeparteze doar apele Bahnei, Topolnitei si Cosustei.
Strabatuta la pas, intinsa zona iti da adevarata dimensiune a "cancerului" care macina neiertator pamantul. Cat cuprinzi cu privirea, totul este dezolant, ca intr-un peisaj selenar in care linistea este tulburata doar de furia apelor pravalite cu un galgait fioros pe treptele sapate adanc in temelia stancoasa. Spre nord, pe Chiciura si mai departe catre poala muntelui, aceeasi apasatoare imagine a perimetrului framantat brutal de atatea convulsii geologice. Schimbarea la fata a plaiului, adica vindecarea bolii de care sufera pamantul, nu se poate face decat prin interventii urgente de stavilire a eroziunii. Dar aceleasi "greseli economice" din trecut continua si astazi cu o agresivitate greu de inchipuit, lasand in urma dealuri golase, rape, ravene si ogase, cursuri de ape iesite din matca, torenti greu de stins si pamanturi care au luat-o la vale. Adica locuri daramate si roase ce hranesc numai saracia.
Arie protejata, agresiv deranjata
Surprinzator, in Mehedinti nimeni nu mai aminteste astazi de programul de combatere a eroziunii solului, fie ca este vorba de cea de suprafata ori cea de adancime. Unele lucrari au inceput cu mai bine de 35 de ani in urma, o parte dintre ele s-au finalizat, altele insa au ramas doar la stadiul de intentie. "Problema este amplificata de configuratia terenului cu pante care sar bine de 30-35 de grade – a precizat inginerul Constantin Paraschiv, seful Ocolului Silvic Topolnita. Vegetatia lemnoasa si ierboasa a fost distrusa, iar activitatile agricole desfasurate pe suprafete limitrofe padurii ori cele de exploatare a resurselor naturale din perimetrul forestier, facute fara discernamant si ocolind legea, au accelerat eroziunea". Firavele lucrari antierozio-nale de pe culmile numite "arabil" sau de pe pasunile si fanetele din vecinatatea padurii asteapta de mult timp sa le vina randul. si in podisul Mehedinti, devenit "arie protejata" de aproape doi ani, fiecare face ce vrea si cum il taie capul.
Cariere ilegale la tot pasul
"In podis carierele din care se scoate pietrisul parca au fost insamantate – afirma geologul Nicolae Pascovici de la Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti. Nu se stie precis numarul lor, majoritatea functionand fara autorizatiile prevazute de lege. Nu conteaza ce proprietar are terenul ori daca este in fond forestier sau agricol."
Langa cursul de apa al Cosustitei, nu departe de satul Budanesti, un deal acoperit altadata cu padure a fost spintecat de utilajele celor de la Drumurile Nationale Timisoara. "Terenul a fost predat in baza Legii 18/1992 fostilor proprietari. Doar de doua luni au deschis cariera cei de la drumuri", sustine Grigorie Andronie, primarul comunei Ilovat, care se contrazice insa imediat: "Pentru anul trecut au platit primariei circa 300 milioane de lei drept taxa pentru folosirea drumurilor comunale". "Terenul este al primariei – sustine inginerul Carolea, responsabilul cu drumurile din Mehedinti. Dupa ce l-am primit in exploatare au venit niste cetateni cu pretentia ca ar fi al lor si sa le dau niste lei. Am castigat in justitie".
La cateva sute de metri, aproape de satul Baboita, alta cariera. si tot ilegala. "Nu stim nimic de ea, habar nu avem, n-am auzit. O fi stiind primarul, vicele", afirma doua functionare ale Primariei Malovat, singurele aflate in miezul zilei in institutiei. La iesirea din sat, in dreapta, perpendicular pe o panta cu o inclinatie apreciabila, un drum lat de vreo 10 metri te poarta pana la "cracul rosu", unde e un excavator care lucreaza de zor. Dealul a ajuns in vale, iar padurea a disparut in mare parte. Gheorghe Bazavan, primarul comunei, a replicat sec: "E problema noastra. Noi suntem puterea locala si noi decidem."
ISTORIC
» Alunecari
Amintim ca, in martie 1942, 342 hectare de teren au pornit la vale la Malovat, Ciovarnasani, sisesti, Zegajani, Floresti, Bobaita, Pitulasi si Brosteni. Atunci, in regim de urgenta, prefectul Mehedintiului a dispus infiintarea pepinierelor statului la Tr. Severin, Cerneti, Butoiesti, Ciovarnatani, Rogova si Baia de Arama, urmate de campanii anuale de impaduriri concretizate in plantarea in scurt timp a 6.000 hectare terenuri degradate pentru care s-au folosit 50 milioane de puieti. Initiativa din acest an a celor care se ocupa de aria protejata de a inventaria toate terenurile degradate din zona spre a fi impadurite a fost un esec: nu s-a depistat nici macar un hectar.
