Am mai spus ลi cu alte ocazii, repet ลi acum, eroii nu sunt doar în manualele de istorie, ei trฤiesc ลi azi, printre noi. Avem onoarea, aลadar, sฤ fim contemporani cu un adevฤrat erou naลฃional, ลi cuvintele nu sunt deloc mari, pentru cฤ acesta este adevฤrul atunci când vorbeลti despre Ion Iovcev, profesorul, românul, patriotul. Cel care, de un sfert de secol, conduce unica ลcoalฤ româneascฤ din Tiraspol, capitala aลa-numitei republici separatiste Transnistria, aflatฤ sub papucul Moscovei.
Cuvinte printre gloanลฃe
Am rugat pe domnul profesor Iovcev, zilele trecute, având în vedere cฤ ziarul „România liberฤ” va tipฤri un supliment dedicat Marii Uniri de la 1918, sฤ scrie un eseu despre ce înseamnฤ pentru domnia-sa acest eveniment din destinul României. Vreau sฤ vฤ spun cฤ nu a trecut mai mult de o zi ลi am primit de la profesorul Iovcev textul pe care îl veลฃi citi în continuare. Sunt cuvintele unui om care, îmi dau seama, simte româneลte cu mult mai mult decât o facem noi, în România. Pentru cฤ a gândi ลi a vorbi româneลte în Transnistria e foarte periculos. Sฤ nu uitฤm cฤ în ลcolile româneลti din stânga Nistrului s-a deschis focul, în 1992, asupra literelor româneลti de pe tablฤ, de faลฃฤ cu elevi ลi profesori. Sฤ nu uitฤm cฤ cele opt ลcoli româneลti din Transnistria au fost vandalizate în mai multe rânduri de forลฃele separatiste, cel mai crunt episod fiind în 2004. Tocmai de aceea cântฤresc atât de mult cuvintele profesorului Iovcev, atunci când spune : “N-am trฤdat anul 1918!”.
Nฤscut în sudul Basarabiei
”Sunt nฤscut în sudul Basarabiei, în fostul judeลฃ Cahul, comuna Gฤvฤnoasa. Trei judeลฃe, Cetatea Albฤ, Ismail ลi Cahul au fost incluse în componenลฃa României la Mica Unire din 24 ianuarie 1859. Deci localitatea în care m-am nฤscut a fฤcut parte din Regat. Aceasta a fost beneficฤ pentru populaลฃia de aici, unde s-au pฤstrat mai bine limba românฤ, obiceiurile ลi datinele strฤmoลeลti. Dar evenimentul cel Mare a avut la 27 martie 1918, atunci când Sfatul ลขฤrii a votat Actul Unirii cu Patria-Mamฤ, România! Cel mai important eveniment din secolul al XX-lea pentru poporul român! În perioada sovieticฤ, atât la ลcoalฤ, cât ลi la facultate ni se vorbea despre acest eveniment ca o trฤdare din partea Sfatului ลขฤrii. Cu toate aceastea, chiar ลi atunci pฤrinลฃii, unii din intelectuali, ne vorbeau despre viaลฃa oamenilor în perioada administraลฃiei româneลti. Despre ลcoala românescฤ, despre bisericฤ, despre viaลฃa culturalฤ. Tatฤl meu s-a mândrit toatฤ viaลฃa cu cele ลapte clase româneลti pe care le avea. În fiecare localitate au fost construite scoli, biserici, drumuri pietruite, care s-au pastrat si astฤzi, bunฤoarฤ la Bolgrad. Toatฤ lumea cunoลtea ลi vorbea o frumoasฤ limbฤ româneascฤ, atât românii, cât ลi minoritฤลฃile naลฃionale. Toลฃi trฤiau în înลฃelegere ลi bunฤvoinลฃฤ. Multe se pot povesti din cele ce am auzit de la pฤrinลฃi. Aparatele de radio, în perioada sovieticฤ, erau acordate la foarte multฤ lume la postul de radio Bucureลti. ลi totuลi am aflat mult mai mult odatฤ cu sosirea perioadei de eliberare naลฃionalฤ”.
“Eram încrezฤtori cฤ anul 1918 se repetฤ”
“În anul 1989, în ziua de 31 august, a fost decretatฤ Legea despre limba de stat. Am revenit la alfabetul latin, haina fireascฤ a Limbii Române. Am redobândit prin lege imnul ”Deลteaptฤ-te române”. Atât de multฤ bucurie ลi speranลฃฤ! Eram încrezฤtori cฤ anul 1918 se repetฤ. Dar n-a fost sฤ fie. Cu pฤrere de rฤu, clasa politicฤ, atât de aici, din Basrabia, cât ลi cea de la Bucureลti, au trฤdat speranลฃele oamenilor. Noi, cei din Transnistria, care am optat pentru aceastฤ cauzฤ, ne-am pomenit într-o situaลฃie extraordinar de dificilฤ. Pentru a pฤstra Limba Românฤ, ลcoala româneascฤ, pe parcurs de un sfert de secol am riscat cu sฤnฤtatea, rafuiala fizicฤ, maltratฤri, ameninลฃฤri, atentate, arestฤri. Se cunoaลte foarte bine prin ce am trecut. Cu toate acestea, n-am trฤdat interesele naลฃionale, a rฤmas aprinsฤ fฤclia naลฃionalฤ româneascฤ. N-am trฤdat anul 1918!”.
Speranลฃa nu moare niciodatฤ
“De la cel mai mare eveniment au trecut 98 de ani. Aproape un secol, însa astฤzi, ca niciodatฤ, este posibilฤ Reunirea Basarabiei cu Patria-Mamฤ, România! Si dacฤ nu vor face-o politicienii, o vor face oamenii de rând, tinerii, societatea. Orice popr se va mântui numai ลi numai reîntregit! Anul 1918 la uลฤ bate! Numฤrฤtoarea inversฤ a început! Doamne ajutฤ!”.
Nemuritoare cuvinte
Voi reaminti, în continuare, cuvintele profesorului Ion Iovcev cu ocazia interviului pe care i l-am luat în toamna trecutฤ. L-am întrebat, între altele, ce înseamnฤ pentru domnia-sa Limba Românฤ.
"Limba Românฤ este Patria mea" vorba poetului. Limba românฤ este totul, este existenศa noastrฤ ca neam. Nu în zadar sepratiศtii luptฤ atât de aprig împotriva ศcolilor româneศti, împotriva Limbii Romฤne. La început, a fost cuvântul. ศi cuvântul a fost Însuศi Dumnezeu! Dumnezeu a vorbit ศi a plâns printre aศtri, pentru noi, doar în Limba noastrฤ româneascฤ! Limba Romฤnฤ pentru mine e totul, deoarece primele cuvinte le-am rostit în aceastฤ limbฤ. Este limba lui Eminescu, a lui Vieru, a lui Blaga! Vorba poetului, "mai bine mut o viaศฤ întreagฤ, decât sฤ-mi vorbiศi în altฤ limbฤ!". Doar ศi când vorbesc, ศi când plâng, ศi chiar când tac, tot în Limba Românฤ o fac. Este o limbฤ atât de frumoasฤ, ศi-i stฤ frumos îmbrฤcatฤ doar în straile Latine! Dacฤ s-a ajuns sฤ împuศte în aceste Litere, atunci se poate înศelege pentru ce luptฤm noi aici. Luptฤm pentu Limba noastrฤ cea Romฤnฤ, pentru dฤinuirea noastrฤ ca Neam. Luptฤm ศi rezistฤm în faศa deznaศinalizฤrii în stânga Nistrului. Din pฤcate, aceศti rau-fฤcฤtori încฤ n-au înศeles cฤ nu se poate distruge o Limbฤ cu Kalaศnicov-ul, deoarece Ea nu este materialฤ, Ea este Spirit, Ea este Sufletul nostru, iar Sufletul este nemuritor”.
Am vrut sฤ ลtiu ลi ce înseamnฤ, în viziunea sa, demnitatea.
"Demnitatea o are omul care nu în vorbe, ci în fapte, demonstreazฤ dragostea de Neam, de ศarฤ, de Limbฤ, de Popor, de Istorie. Eศti demn de a fi o particicฤ a Poporului Român. Sฤ contribui ศi tu, oriunde ai fi, pentru a îmbunฤtaศi starea Naศiunii. Vrem, atât la Bucureศti, cât ศi la Chiศinฤu, o ศarฤ integrฤ ศi puternicฤ, cu o inimฤ sฤnatoasฤ, Guvernul, cu o minte lucidฤ, Preศedintele, cu un suflet mare, Parlamentul, într-un organism sฤnฤtos. Dragi români din ศarฤ ศi de pretutindeni, numฤrฤtoarea inversฤ a început. Se apropie marele eveniment, reîntregirea ศฤrii!".
O chestiune despre care aproape nimeni nu discutฤ
Se vorbeลte azi tot mai mult despre unirea Republicii Moldova cu România. Dar, în acelaลi timp, îลi face tot mai mult simลฃitฤ prezenลฃa un scenariu. Anume cฤ unirea va însemna ca hotarul de est al României sฤ se opreascฤ la Nistru. Cu toate cฤ, din punct de vedere al statalitฤลฃii, Republica Moldova înseamnฤ ลi raioanele din stânga Nistrului. Situaลฃia poate deveni astfel extrem de complicatฤ pentru românii de acolo, inclusiv pentru cele opt redute ale Limbii Române din Transnistria. Am vrut sฤ ลtiu de la profesorul Iovcev cum vede aceastฤ problemฤ.
“Toate regimurile comuniste au fost totalitare, insฤ regimul comunist sovietic a fost cel mai monstruos. Spun aceste cuvinte deoarece, pe lângฤ faptul cฤ au fost sacraficaศi milioane de oameni, totodatฤ s-a încercat ศi sฤ se distrugฤ credinศa, sufletul, sฤ se creeze un "nou om". O nouฤ comunitate de oameni, poporul sovietic, indivizi fฤrฤ identitate, limbฤ, istorie. Oameni care doar sฤ proslฤveascฤ partidul comunist, "realismul socialist", sฤ vorbeascฤ doar în limba rusฤ, pentru cฤ în aceastฤ limbฤ a vorbit "marele Lenin". La aceastฤ nouฤ comunitate de oameni, populatia de pe malul stâng al Nistrului a avut "marea fericire" de-a adera în 1924, îndatฤ dupฤ formarea marelui imperiu al rฤului, cum a fost numit de Reagan. Tot atunci s-a format aศa-numita RSSAM, un fel de "republicฤ moldoveneascฤ nistreanฤ" de azi. Sฤ mai ศinem cont ศi de faptul cฤ regiunea din stânga Nistrului a fost acaparatฤ de ruศi încฤ din 1792, cu 20 de ani înaintea Basarabiei. Se poate spune cât de mult este dusฤ în eroare populaศia bฤศtinaศฤ din Transnistria, în privinศa indentitฤศii. Dar cu toate cฤ trฤim într-un mediu informaศional rusesc, totuศi avem acces la Internet, mai ศi cฤlฤtorim. Se aude ศi se cunoaศte si aici despre eventuala unire a Republicii Moldova cu România, dupฤ cum este ศi firesc. Mulศi oameni sunt duศi în eroare, oameni care au o mentalitate învechita, de tip sovietic, însฤ sunt ศi cei care doresc cu sinceritate sฤ se petreacฤ acest eveniment istoric însemnat. Dupฤ pฤrerea mea, eveniment ce va avea loc în viitorul apropiat. Este dureros, dacฤ populaศia româneascฤ de aici va rฤmâne în afara ศฤrii. Rusia va face tot poslbilul ca hotarul sฤ se opreascฤ la Nistru. Ce va reprezenta Transnistria, în aceste condiศii, ce fel de "ศarฤ" va fi, nu-mi închipui. Un lucru este cert. Dacฤ nivelul de viaศฤ în partea dreaptฤ a Nistrului va fi mai înalt, adicฤ în teritoriul ce va face parte din Romanla, atunci vor cere unirea nu numai romanii din Transnistria, ci ศi ruศii, ucrainenii. Cunosc mentalitatea oamenilor de aici. De bine nu fuge nimeni! Chiar dacฤ teritoriul din stânga Nistrului nu va face parte din Romania, ศcoala româneascฤ trebuie sฤ existe. Cred, în acelaศi timp, cฤ vom avea refugiaศi de pe malul stâng al Nistrului pe cel drept, aศa cum s-a întâmplat în perioada interbelicฤ. Oameni care traversau Nistrul cu riscul vieศii, fugind din "raiul" comunist. Crezul meu a fost ศi rฤmâne întregirea neamului românesc. Basarabia a fost ruptฤ din trupul României, de aceea îi aparศine. Adevฤrul istoric trebuie sฤ triumfe!”.