13.4 C
Bucureศ™ti
luni, 7 octombrie 2024
AcasฤƒLifestyleFoodPatriotism. Profesorul Iovcev din Tiraspol: โ€žN-am trฤƒdat anul 1918!โ€œ

Patriotism. Profesorul Iovcev din Tiraspol: โ€žN-am trฤƒdat anul 1918!โ€œ

Am mai spus ลŸi cu alte ocazii, repet ลŸi acum, eroii nu sunt doar în manualele de istorie, ei trฤƒiesc ลŸi azi, printre noi. Avem onoarea, aลŸadar, sฤƒ fim contemporani cu un adevฤƒrat erou naลฃional, ลŸi cuvintele nu sunt deloc mari, pentru cฤƒ acesta este adevฤƒrul atunci când vorbeลŸti despre Ion Iovcev, profesorul, românul, patriotul. Cel care, de un sfert de secol, conduce unica ลŸcoalฤƒ româneascฤƒ din Tiraspol, capitala aลŸa-numitei republici separatiste Transnistria, aflatฤƒ sub papucul Moscovei.

Cuvinte printre gloanลฃe

Am rugat pe domnul profesor Iovcev, zilele trecute, având în vedere cฤƒ ziarul „România liberฤƒ” va tipฤƒri un supliment dedicat Marii Uniri de la 1918, sฤƒ scrie un eseu despre ce înseamnฤƒ pentru domnia-sa acest eveniment din destinul României. Vreau sฤƒ vฤƒ spun cฤƒ nu a trecut mai mult de o zi ลŸi am primit de la profesorul Iovcev textul pe care îl veลฃi citi în continuare. Sunt cuvintele unui om care, îmi dau seama, simte româneลŸte cu mult mai mult decât o facem noi, în România. Pentru cฤƒ a gândi ลŸi a vorbi româneลŸte în Transnistria e foarte periculos. Sฤƒ nu uitฤƒm cฤƒ în ลŸcolile româneลŸti din stânga Nistrului s-a deschis focul, în 1992, asupra literelor româneลŸti de pe tablฤƒ, de faลฃฤƒ cu elevi ลŸi profesori. Sฤƒ nu uitฤƒm cฤƒ cele opt ลŸcoli româneลŸti din Transnistria au fost vandalizate în mai multe rânduri de forลฃele separatiste, cel mai crunt episod fiind în 2004. Tocmai de aceea cântฤƒresc atât de mult cuvintele profesorului Iovcev, atunci când spune : “N-am trฤƒdat anul 1918!”.  

Nฤƒscut în sudul Basarabiei

”Sunt nฤƒscut în sudul Basarabiei, în fostul judeลฃ Cahul, comuna Gฤƒvฤƒnoasa. Trei judeลฃe, Cetatea Albฤƒ, Ismail ลŸi Cahul au fost incluse în componenลฃa României la Mica Unire din 24 ianuarie 1859. Deci localitatea în care m-am nฤƒscut a fฤƒcut parte din Regat. Aceasta a fost beneficฤƒ pentru populaลฃia de aici, unde s-au pฤƒstrat mai bine limba românฤƒ, obiceiurile ลŸi datinele strฤƒmoลŸeลŸti. Dar evenimentul cel Mare a avut la 27 martie 1918, atunci când Sfatul ลขฤƒrii a votat Actul Unirii cu Patria-Mamฤƒ, România! Cel mai important eveniment din secolul al XX-lea pentru poporul român! În perioada sovieticฤƒ, atât la ลŸcoalฤƒ, cât ลŸi la facultate ni se vorbea despre acest eveniment ca o trฤƒdare din partea Sfatului ลขฤƒrii. Cu toate aceastea, chiar ลŸi atunci pฤƒrinลฃii, unii din intelectuali, ne vorbeau despre viaลฃa oamenilor în perioada administraลฃiei româneลŸti. Despre ลŸcoala românescฤƒ, despre bisericฤƒ, despre viaลฃa culturalฤƒ. Tatฤƒl meu s-a mândrit toatฤƒ viaลฃa cu cele ลŸapte clase româneลŸti pe care le avea. În fiecare localitate au fost construite scoli, biserici, drumuri pietruite, care s-au pastrat si astฤƒzi, bunฤƒoarฤƒ la Bolgrad. Toatฤƒ lumea cunoลŸtea ลŸi vorbea o frumoasฤƒ limbฤƒ româneascฤƒ, atât românii, cât ลŸi minoritฤƒลฃile naลฃionale. Toลฃi trฤƒiau în înลฃelegere ลŸi bunฤƒvoinลฃฤƒ. Multe se pot povesti din cele ce am auzit de la pฤƒrinลฃi. Aparatele de radio, în perioada sovieticฤƒ, erau acordate la foarte multฤƒ lume la postul de radio BucureลŸti. ลži totuลŸi am aflat mult mai mult odatฤƒ cu sosirea perioadei de eliberare naลฃionalฤƒ”.

“Eram încrezฤƒtori cฤƒ anul 1918 se repetฤƒ”

“În anul 1989, în ziua de 31 august, a fost decretatฤƒ Legea despre limba de stat. Am revenit la alfabetul latin, haina fireascฤƒ a Limbii Române. Am redobândit prin lege imnul ”DeลŸteaptฤƒ-te române”. Atât de multฤƒ bucurie ลŸi speranลฃฤƒ! Eram încrezฤƒtori cฤƒ anul 1918 se repetฤƒ. Dar n-a fost sฤƒ fie. Cu pฤƒrere de rฤƒu, clasa politicฤƒ, atât de aici, din Basrabia, cât ลŸi cea de la BucureลŸti, au trฤƒdat speranลฃele oamenilor. Noi, cei din Transnistria, care am optat pentru aceastฤƒ cauzฤƒ, ne-am pomenit într-o situaลฃie extraordinar de dificilฤƒ. Pentru a pฤƒstra Limba Românฤƒ, ลŸcoala româneascฤƒ, pe parcurs de un sfert de secol am riscat cu sฤƒnฤƒtatea, rafuiala fizicฤƒ, maltratฤƒri, ameninลฃฤƒri, atentate, arestฤƒri. Se cunoaลŸte foarte bine prin ce am trecut. Cu toate acestea, n-am trฤƒdat interesele naลฃionale, a rฤƒmas aprinsฤƒ fฤƒclia naลฃionalฤƒ româneascฤƒ. N-am trฤƒdat anul 1918!”.

Speranลฃa nu moare niciodatฤƒ

“De la cel mai mare eveniment au trecut 98 de ani. Aproape un secol, însa astฤƒzi, ca niciodatฤƒ, este posibilฤƒ Reunirea Basarabiei cu Patria-Mamฤƒ, România! Si dacฤƒ nu vor face-o politicienii, o vor face oamenii de rând, tinerii, societatea. Orice popr se va mântui numai ลŸi numai reîntregit! Anul 1918 la uลŸฤƒ bate! Numฤƒrฤƒtoarea inversฤƒ a început! Doamne ajutฤƒ!”.

Nemuritoare cuvinte

Voi reaminti, în continuare, cuvintele profesorului Ion Iovcev cu ocazia interviului pe care i l-am luat în toamna trecutฤƒ.  L-am întrebat, între altele, ce înseamnฤƒ pentru domnia-sa Limba Românฤƒ.

"Limba Românฤƒ este Patria mea" vorba poetului. Limba românฤƒ este totul, este existenศ›a noastrฤƒ ca neam. Nu în zadar sepratiศ™tii luptฤƒ atât de aprig împotriva ศ™colilor româneศ™ti, împotriva Limbii Romฤƒne. La început, a fost cuvântul. ศ˜i cuvântul a fost Însuศ™i Dumnezeu! Dumnezeu a vorbit ศ™i a plâns printre aศ™tri, pentru noi, doar în Limba noastrฤƒ româneascฤƒ! Limba Romฤƒnฤƒ pentru mine e totul, deoarece primele cuvinte le-am rostit în aceastฤƒ limbฤƒ. Este limba lui Eminescu, a lui Vieru, a lui Blaga! Vorba poetului, "mai bine mut o viaศ›ฤƒ întreagฤƒ, decât sฤƒ-mi vorbiศ›i în altฤƒ limbฤƒ!". Doar ศ™i când vorbesc, ศ™i când plâng, ศ™i chiar când tac, tot în Limba Românฤƒ o fac. Este o limbฤƒ atât de frumoasฤƒ, ศ™i-i stฤƒ frumos îmbrฤƒcatฤƒ doar în straile Latine! Dacฤƒ s-a ajuns sฤƒ împuศ™te în aceste Litere, atunci se poate înศ›elege pentru ce luptฤƒm noi aici. Luptฤƒm pentu Limba noastrฤƒ cea Romฤƒnฤƒ, pentru dฤƒinuirea noastrฤƒ ca Neam. Luptฤƒm ศ™i rezistฤƒm în faศ›a deznaศ›inalizฤƒrii în stânga Nistrului. Din pฤƒcate, aceศ™ti rau-fฤƒcฤƒtori încฤƒ n-au înศ›eles cฤƒ nu se poate distruge o Limbฤƒ cu Kalaศ™nicov-ul, deoarece Ea nu este materialฤƒ, Ea este Spirit, Ea este Sufletul nostru, iar Sufletul este nemuritor”.

Am vrut sฤƒ ลŸtiu ลŸi ce înseamnฤƒ, în viziunea sa, demnitatea.

"Demnitatea o are omul care nu în vorbe, ci în fapte, demonstreazฤƒ dragostea de Neam, de ศšarฤƒ, de Limbฤƒ, de Popor, de Istorie. Eศ™ti demn de a fi o particicฤƒ a Poporului Român. Sฤƒ contribui ศ™i tu, oriunde ai fi, pentru a îmbunฤƒtaศ›i starea Naศ›iunii. Vrem, atât la Bucureศ™ti, cât ศ™i la Chiศ™inฤƒu, o ศšarฤƒ integrฤƒ ศ™i puternicฤƒ, cu o inimฤƒ sฤƒnatoasฤƒ, Guvernul, cu o minte lucidฤƒ, Preศ™edintele, cu un suflet mare, Parlamentul, într-un organism sฤƒnฤƒtos. Dragi români din ศšarฤƒ ศ™i de pretutindeni, numฤƒrฤƒtoarea inversฤƒ a început. Se apropie marele eveniment, reîntregirea ศšฤƒrii!".

O chestiune despre care aproape nimeni nu discutฤƒ

Se vorbeลŸte azi tot mai mult despre unirea Republicii Moldova cu România. Dar, în acelaลŸi timp, îลŸi face tot mai mult simลฃitฤƒ prezenลฃa un scenariu. Anume cฤƒ unirea va însemna ca hotarul de est al României sฤƒ se opreascฤƒ la Nistru. Cu toate cฤƒ, din punct de vedere al statalitฤƒลฃii, Republica Moldova înseamnฤƒ ลŸi raioanele din stânga Nistrului. Situaลฃia poate deveni astfel extrem de complicatฤƒ pentru românii de acolo, inclusiv pentru cele opt redute ale Limbii Române din Transnistria. Am vrut sฤƒ ลŸtiu de la profesorul Iovcev cum vede aceastฤƒ problemฤƒ.

“Toate regimurile comuniste au fost totalitare, insฤƒ regimul comunist sovietic a fost cel mai monstruos. Spun aceste cuvinte deoarece, pe lângฤƒ faptul cฤƒ au fost sacraficaศ›i milioane de oameni, totodatฤƒ s-a încercat ศ™i sฤƒ se distrugฤƒ credinศ›a, sufletul, sฤƒ se creeze un "nou om". O nouฤƒ comunitate de oameni, poporul sovietic, indivizi fฤƒrฤƒ identitate, limbฤƒ, istorie. Oameni care doar sฤƒ proslฤƒveascฤƒ partidul comunist, "realismul socialist", sฤƒ vorbeascฤƒ doar în limba rusฤƒ, pentru cฤƒ în aceastฤƒ limbฤƒ a vorbit "marele Lenin". La aceastฤƒ nouฤƒ comunitate de oameni, populatia de pe malul stâng al Nistrului a avut "marea fericire" de-a adera în 1924, îndatฤƒ dupฤƒ formarea marelui imperiu al rฤƒului, cum a fost numit de Reagan. Tot atunci s-a format aศ™a-numita RSSAM, un fel de "republicฤƒ moldoveneascฤƒ nistreanฤƒ" de azi. Sฤƒ mai ศ›inem cont ศ™i de faptul cฤƒ regiunea din stânga Nistrului a fost acaparatฤƒ de ruศ™i încฤƒ din 1792, cu 20 de ani înaintea Basarabiei. Se poate spune cât de mult este dusฤƒ în eroare populaศ›ia bฤƒศ™tinaศ™ฤƒ din Transnistria, în privinศ›a indentitฤƒศ›ii. Dar cu toate cฤƒ trฤƒim într-un mediu informaศ›ional rusesc, totuศ™i avem acces la Internet, mai ศ™i cฤƒlฤƒtorim. Se aude ศ™i se cunoaศ™te si aici despre eventuala unire a Republicii Moldova cu România, dupฤƒ cum este ศ™i firesc. Mulศ›i oameni sunt duศ™i în eroare, oameni care au o mentalitate învechita, de tip sovietic, însฤƒ sunt ศ™i cei care doresc cu sinceritate sฤƒ se petreacฤƒ acest eveniment istoric însemnat. Dupฤƒ pฤƒrerea mea, eveniment ce va avea loc în viitorul apropiat. Este dureros, dacฤƒ populaศ›ia româneascฤƒ de aici va rฤƒmâne în afara ศšฤƒrii. Rusia va face tot poslbilul ca hotarul sฤƒ se opreascฤƒ la Nistru. Ce va reprezenta Transnistria, în aceste condiศ›ii, ce fel de "ศ›arฤƒ" va fi, nu-mi închipui. Un lucru este cert. Dacฤƒ nivelul de viaศ›ฤƒ în partea dreaptฤƒ a Nistrului va fi mai înalt, adicฤƒ în teritoriul ce va face parte din Romanla, atunci vor cere unirea nu numai romanii din Transnistria, ci ศ™i ruศ™ii, ucrainenii. Cunosc mentalitatea oamenilor de aici. De bine nu fuge nimeni! Chiar dacฤƒ teritoriul din stânga Nistrului nu va face parte din Romania, ศ™coala româneascฤƒ trebuie sฤƒ existe. Cred, în acelaศ™i timp, cฤƒ vom avea refugiaศ›i de pe malul stâng al Nistrului pe cel drept, aศ™a cum s-a întâmplat în perioada interbelicฤƒ. Oameni care traversau Nistrul cu riscul vieศ›ii, fugind din "raiul" comunist. Crezul meu a fost ศ™i rฤƒmâne întregirea neamului românesc. Basarabia a fost ruptฤƒ din trupul României, de aceea îi aparศ›ine. Adevฤƒrul istoric trebuie sฤƒ triumfe!”.

Cele mai citite
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ