Odată ce o tornadă puternică s-a produs în România, altele de forţă similară pot apărea oricând, spune meteorologul american Leslie R. Lemon, care a studiat tornada de la Făcăeni, din 2002. Recomandările sale sunt ignorate de autorităţile române în domeniu, care rămân la fel de sceptice.
Când Leslie R. Lemon a studiat tornada de la Făcăeni, din 2002, a fost şocat de neştiinţa oamenilor cu privire la acest fenomen. Mulţi săteni au fost răniţi tocmai pentru că nu ştiau că astfel de fenomene se pot produce în România şi nu credeau că vieţile le pot fi puse în pericol. Astfel, nu au căutat imediat adăpost. „România liberă“ a scris săptămâna trecută despre cercetarea condusă de Leslie R. Lemon la Făcăeni, care ar putea ajuta la înţelegerea acestor fenomene meteo extreme de pe teritoriul României.
Fenomene care, acum 12 ani de la urgia care a distrus un sat întreg, le erau total necunoscute atât meteorologilor, cât şi oamenilor de rând. O ignoranţă care poate costa vieţi, spune specialistul american.
„O mare parte a martorilor oculari au stat foarte aproape de pâlnia tornadei şi de norul de sfărâmături. Mulţi au suferit răni la faţă, picioare, mâini şi corp cauzate de bucăţi mici de resturi din norul tornadei. Nu ştiau până atunci nimic despre tornade şi despre ameninţarea acestora,” scriu autorii studiului “A strong, long-track, Romanian tornado (O tornadă puternică, de lungă distanţă, în România)”, condus de Lemon şi publicat în 2003.
Meteorologul american, specializat în studiul furtunilor convective şi în analiza datelor radar, a recomandat atunci autorităţilor din domeniu să ia măsuri pentru conştientizarea publicului şi pentru siguranţa populaţiei.
Acum, la 11 ani de la publicarea acelei cercetări care concluziona că „această furtună şi tornadă reprezintă un moment decisiv pentru trezirea României, care trebuie să înţeleagă tornadele”, Lemon le transmite românilor că, odată ce a avut loc o tornadă puternică pe acest teritoriu, înseamnă că o alta se poate produce oricând.
“Cel mai mult m-a şocat că exista un număr mare de meteorologi în România care credeau că tornadele nu aveau loc în România,” a spus Lemon, pentru „România liberăº.
Meteorologi de seamă de la noi au declarat public, timp de decenii, că latitudinea României 45 de grade N, este prea nordică pentru a permite formarea tornadelor.
“În mod evident, este o concepţie greşită şi oamenii de ştiinţă ai ţării trebuie să pună la punct cât mai repede un program adecvat de pregătire care să vizeze atât meteorologii, cât şi publicul larg, despre ameninţarea tornadelor, şi care să includă metode de identificare a acestora şi de protecţie. Aceasta este o reală ameninţare pentru România”, a explicat Leslie R. Lemon.
Specialistul american a venit în România în 2002 în cadrul unui program de modernizare a serviciilor meteo de la noi.
“Predam aplicarea şi interpretarea informaţiilor radar. Cu 12 zile înainte de sosirea mea, o furtună puternică a traversat partea estică a ţării. Informaţiile date arătau clar că era vorba de o supercelulă tornadică. Din cauza credinţei generale că România nu are tornade, era o bună oportunitate să demonstrez că această percepţie este falsă,” explică Lemon motivele care l-au determinat să studieze în amănunt fenomenele meteo de la Făcăeni.
Studiul său a demonstrat că, în ciuda credinţelor împământenite că tornadele nu se pot produce în România, ele se produc şi s-au produs de multe ori în trecut. Astfel, există referiri la o tornadă care a făcut pagube în Bucureşti încă din 1886. În 1991, un eveniment tornadic a distrus 10 case şi avariat alte 100. Alte fotografii arată că nu sunt neobişnuite tornadele formate la malul Mării Negre.
Pe parcursul cercetării, s-a lovit de echipamentele învechite, lipsa de pregătire a meteorologilor români în domeniul prognozei şi identificării pe radar a unei tornade, precum şi de aceeaşi prejudecată, că în România nu se formează tornade.
Leslie R. Lemon a recomandat atunci, ca şi acum, realizarea unui studiu preliminar care să arate exact ce tip de infrastructură şi ce echipamente trebuie achiziţionate pentru ca o altă tornadă să nu îi ia pe români din nou pe nepregătite, cum a făcut-o cea din 2002.
Director executiv ANM: „Nu avem o evidenţă”
Meteorologii români ignoră astfel de recomandări. Acum, la 12 ani de la tornada F3 de la Făcăeni, care a avut intensitatea celor care devastează hectare întregi în Statele Unite, sunt la fel de sceptici în privinţa frecvenţei şi pericolului tornadelor în România.
Florina Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, spune că nu există o climatologie a tornadelor, nici în România, nici în Europa.
„Dacă există tornade în România, să zicem da. Dar acest fenomen se observă întâmplător. Nu avem o evidenţă a acestor evenimente care să ne arate dacă sunt mai dese sau nu. Pe radar există configuraţie tipică, există un anumit pattern al imaginii radar în cazul în care se formează norii din care s-ar putea forma tornada. Dar dacă tornada respectivă chiar se formează sau nu, asta nu se poate confirma decât de către un observator de la sol care să vadă că pâlnia tornadei a ajuns până la sol. Abia atunci este o tornadă, când există legătura, prin acea pâlnie, între nor şi sol. Or, nu avem de unde să ştim, adică avem confirmare de astfel de evenimente doar întâmplător, dacă s-a nimerit pe acolo cineva, care eventual să facă şi o poză, doar şi aşa, pe povestite, e complicat”, spune Georgescu.
Specialistul meteo atrage atenţia asupra derapajelor din mass media, unde nu de puţine ori se transmit informaţii eronate.
„De foarte multe ori nu avem certitudinea că ce vedem la televizor este o tornadă. Mi s-a întâmplat personal, eram la o televiziune şi mi s-a prezentat o poză care nu era de la noi din ţară. În plus, se face o foarte mare confuzie între tornadă şi vijelie. Vijelia este un fenomen foarte clar definit şi cunoscut de zeci de ani, dar sună mai puţin senzaţional decât tornadă, drept care orice vijelie se cheamă tornadă,” spune Georgescu.
Şefa Centrului de Prognoze: „Nu este o reală prioritate la noi”
Evident că există riscul formării tornadelor în România, spune Viorica Dima, şefa Centrului Naţional de Prognoze Meteorologice, dar aceste fenomene sunt rare şi cu impact minim, adaugă specialistul.
„Sunt deosebit de rare comparativ cu frecvenţa vijeliilor sau a căderilor de grindină, şi afectează zone mult mai restrânse (practic au o acţiune strict punctiformă şi o durată de viaţă mult mai mică decât a tornadelor clasice). Astfel, acest tip de vânt cu efect tornadic nu este o reală prioritate la noi, comparativ cu potenţialul distructiv pe care îl au fenomenele «tradiţionale»,” explică Dima, potrivit căreia mărturii ale formării tornadelor la noi în ţară datează de peste 100 de ani.
Meteorologii români nu ar fi prinşi total pe nepregătite în cazul ameninţării unei tornade, chiar dacă echipamentele tehnice nu sunt de ultimă generaţie. Radarele Administraţiei Naţionale de Meteorologie oferă informaţii despre fenomene severe, inclusiv despre tornade.
„La fiecare 5 minute, avem informaţii noi legate de poziţia şi deplasarea sistemelor noroase şi putem extrage informaţii preţioase referitoare la intensitatea precipitaţiilor, direcţia de deplasare sau structura tri-dimensională a norului. Mai mult, se pot identifica sistemele noroase ce pot avea asociate fenomene severe precum precipitaţiile intense, grindina, descărcări electrice, sau tornadele. Caracteristicile acestor fenomene sunt extrase prin examinarea distribuţiei spaţiale a parametrilor măsuraţi, atât 2-dimensional cât şi 3-dimensional, precum şi prin examinarea evoluţiei în timp a parametrilor măsuraţi,” explică Dima.
În plus, meteorologii români urmează cursuri privind mecanismele de formare şi recunoaștere a fenomenelor de tip tornadic, prin analiza diagnostică a imaginilor radar.
Fotografii: Octavian Tibar
