Agenţia internaţională de ştiri Global Post prognozează că următorul val în literatură va fi românesc şi susţine că cel mai recent film al Sofiei Coppola este influenţat de minimalismul cinematografiei noastre.
Sub titlul „De ce a ajuns arta româ-nească cunoscută la nivel global”, agenţia inter-naţională de ştiri Global Post face o amplă analiză a evoluţiei artei româneşti în străinătate. Articolul a fost preluat pe continent de publicaţia spaniolă „La Informacion” cu titlul şi mai generos „România, sau cum să devii, dintr-o ţară necunoscută, liderul panoramei artistice internaţionale”.
Românii „au erupt cu succes pe scena artei”
Primul nume evocat pe lista agenţiei americane este pictorul Adrian Ghenie, care trăieşte şi lucrează în Londra. „Adrian Ghenie, maestru al întunericului şi al picturii suprarealiste, are un studio în estul Londrei, plin de lumină, care intră prin nişte ferestre mari. Artistul din Transilvania se arată destul de fericit. Şi de ce nu? Copil alintat al panoramei artistice internaţionale, Ghenie are în aceste momente o expoziţie personală în Gent (Belgia) şi multe altele în proiect”, scrie Global Post, în debutul reportajului despre arta românească. Ghenie nu este singurul artist plastic român intrat pe piaţa internaţională de gen care atrage atenţia peste hotare. De la jumătatea anilor ‘90 şi alţi compatrioţi, precum Victor Man, Ioana Nemeş şi Ciprian Mureşan, au erupt cu succes pe scena artei. Cineaşti, muzicieni şi designeri români se încadrează în această tendinţă, mai scriu americanii.
Planetele, aliniate pentru artiştii români
„Există talent peste tot, dar trebuie şi să cunoşti persoanele potrivite care să-ţi spună lucrurile corect şi să-ţi dea ajutorul potrivit. Asta se întâmplă atunci când planetele se aliniază”, a declarat Ghenie, citat de Global Post.
„Şi cu siguranţă planetele par să se fi aliniat perfect pentru artiştii români. Startul l-a dat creaţia lui Cristi Puiu «Moartea domnului Lăzărescu» în 2005, când a câştigat premiul «Un Certain Regard» la Festivalul de Film de la Cannes. De atunci, filmele româneşti nu încetează să câştige premii peste premii la festivalurile internaţionale. «Eu când vreau să fluier, fluier» al lui Florin Şerban a câştigat Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Berlin de anul trecut, iar filmele «Poliţist, adjectiv» de Corneliu Porumboiu şi «Marţi, după Crăciun» de Radu Muntean au primit elogiile criticii internaţionale”, continuă agenţia americană.
Topurile internaţionale, cucerite de Maya şi Inna
Peste Ocean sunt remarcaţi şi muzicienii români. „Edward Maya şi Inna conduc topurile pop-ului la nivel mondial din 2010 încoace, iar DJ-ii românii Cosmin TRG şi RPR fac să se umple ringurile de dans din Moscova până la Melbourne. Pe scena muzicală independentă, trupa Grimus are deja fani dincolo de frontierele României, o ţară fostă comunistă care din 2007 este membră a Uniunii Europene. Noul disc al celor de la Grimus va fi scos la vânzare în curând şi va include melodii prelucrate de producătorul lui Amy Winehouse, Adam Whittaker”, precizează Global Post.
Pe plan muzical succesul este explicabil, pentru că în general se cântă în engleză. „Piaţa muzicală românească nu este foarte mare şi muzicienii sunt nevoiţi să cânte în limba engleză dacă îşi doresc un succes internaţional”, susţine Cosmin Ţapu, PR al Muzeului Naţional de Artă Contemporană şi iniţiator al festivalurilor Rokolectiv şi European Sound Delta.
Tot în acelaşi trend se înscriu designerii români care, pe rând, cuceresc gusturile specialiştilor internaţionali. Un exemplu recent este Andra Dumitraşcu, şi proiectul Roz Alb de Mura, publicaţia Wallpaper recomandând o mare atenţie asupra evoluţiei sale în acest an.
„Lumea e tot mai interesată de România”
„Deşi literatura română încă nu a reuşit să aibă foarte mult ecou la nivel global, în ciuda faptului că Premiul Nobel pentru Literatură în 2009 a fost atribuit Hertei Mülller, scriitoare de limbă germană din România, se crede că următorul val va fi adus de literatura românească”, prognozează Global Post. Pentru scriitori succesul în afara graniţelor a fost mai dificil, mai ales că lumea editorială a fost bulversată de noile tehnologii şi de apariţia e-readerului. Traducerile au schimbat balanţa şi în favoarea lor, „deşi este foarte greu să convingi editorii occidentali să publice scriitori români”, a declarat Filip Florian, considerat de americani „unul dintre cei mai respectaţi scriitori din România”.
„Este o generaţie energică de artişti, scriitori, cineaşti şi muzicieni”, explică Mihai Pop pentru acelaşi site, directorul Galeriei Plan B, cu sedii în Berlin şi în Cluj. El a adăugat: „Se produc în prezent o mulţime de lucruri extraodinare şi acest lucru face ca lumea, în ultima vreme, să fie tot mai interesată de România”.
Deşi, probabil, lumea nu are încă o deplină cunoaştere a culturii contemporane româneşti, românii înşişi au fost atenţi mereu la tendinţele artistice din Occident. „Sub dictatura brutală şi represivă a lui Nicolae Ceauşescu accesul la cultura contemporană occidentală a fost limitat. Cu toate acestea, artiştii cunoşteau şi experimentau arta conceptuală, iar editorii traduceau opera unor faimoşi scriitori străini, dar care să nu fi avut vreun caracter politic”, mai punctează Global Post.
„Noua rudă” cu un aer proaspăt
În continuare, publicaţia constată că, după căderea lui Ceauşescu din 1989, ritmul lent al schimbării din sfera culturală a dezamăgit multă lume. Comparaţia se face cu performanţa artistului orădean Rudolf Bone, care şi-a distrus toate lucrările în 1993, exprimându-şi frustrarea în numele întregii comunităţi artistice. La jumătatea deceniului trecut, însă, arta în toate formele sale a început să renască. „Când România a intrat în UE, Europa s-a deschis pentru noi”, susţine cineastul Marian Crişan, al cărui film „Morgen” abordează tema imigraţiei. „Europenii ne văd ca pe noua rudă, care prezintă lucrurile într-o manieră proaspătă”, mai apreciază regizorul.
Cinematografia autohtonă naşte prozeliţi
„Farmecul cinematografiei româneşti se află dincolo de stilul său minimalist, ale cărui influenţe se pot vedea în filmul «Somewhere» al Sofiei Coppola. Temele filmelor au, în general, o atracţie universală. La fel se poate spune despre designul românesc, cu mărci de modă care mixează ideile progresiste cu stilurile de bază.”
Şcoala de la Cluj, lăudată
Formula succesului în arta contemporană nu presupune doar talent creativ, ci şi un acut simţ pe promovare al artei produse în România. În anii ‘90, artişti precum Dan Perjovschi şi Ion Grigorescu au contribuit la redeşteptarea interesului pentru arta românească în străinătate. Recent, din Transilvania au fost promovaţi artişti precum Ghenie, Pop, Victor Man şi Mircea Cantor, care au lucrat împreună pentru a-şi vinde operele la evenimente precum Festivalul de Artă de la Viena şi Armory Show din New York. Astăzi, graţie succesului lor, arta contemporană din Cluj a devenit ea însăşi o marcă în sine recunoscută la nivel mondial”, conchid ziariştii de la Global Post.
“Cu siguranţă planetele par să se fi aliniat perfect pentru artiştii români. Startul l-a dat creaţia lui Cristi Puiu «Moartea domnului Lăzărescu» în 2005, când a câştigat premiul «Un Certain Regard» la Festivalul de Film de la Cannes. De atunci, filmele româneşti nu încetează să câştige premii peste premii la festivalurile internaţionale.” Global Post
