UPDATE 18.12. Primvicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu a declarat, miercuri, că va depune plângere penală împoriva miniştrilor Radu Stroe, Ramona Mănescu şi Eugen Nicolăescu pentru neglijenţă în serviciu în cazul accidentului aviatic.
Citeşte şi: Predoiu: Fac plângeri penale împotriva lui Stroe, Mănescu şi Nicolăescu pentru neglijenţă în serviciu
El a spus că miniştrii Mănescu şi Nicolăescu sunt responsabili morali pentru ceea ce s-a întâmplat după accident, Mănescu având obligaţia, conform legii, să coordoneze ROMATSA, responsabilă pentru căutare şi salvare în astfel de situaţii, iar Nicolăescu ştia de modul în care se desfăşurau aceste operaţiuni de transplant şi nu a făcut nimic. “Conducerea ministerului nu şi-a exercitat aceste atribuţii”, a adăugat Predoiu.
UPDATE 17.30. Directorul ROMATSA Cluj, Gelu Suliţeanu, a declarat, miercuri, că pilotul Adrian Iovan nu avea cum să ia legătura cu Clujul în timpul zborului spre Oradea al avionului prăbuşit, aşa cum se menţionează în raportul prezentat la Guvern, deoarece la Cluj nu mai există un centru de control zonal.
UPDATE 15.31: Liderul PNL, Crin Antonescu a anunţat că este posibil să auzim de remanieri, în urma evaluării miniştrilor ce va avea loc săptămâna viitoare.
”În cazul acestei tragedii trebuie să facem nişte distincţii. Oamenii din ISU, SMURD, au făcut şi foarte lucruri bune. Vina, deficienţa a fost la nivelul deciziei”, a spus Antonescu.
Citeşte şi: Antonescu: Săptămâna viitoare vom evalua miniştrii. Nu este exclus să apară remanieri
UPDATE 15.10: Starea răniţilor internaţi la Spitaluld e Urgenţă Cluj, este stabilă. Cele mai multe leziuni le-a avut copilotul, conform medicilor de la această unitate medicală.
Citeşte şi: Noi detalii despre starea răniţilor: Copilotul are cele mai multe leziuni
UPDATE 13.50: Directorul general al Romatsa, Aleodor Frâncu, şi directorul de operaţiuni al companiei, Bogdan Donciu, au solicitat eliberarea din funcţie, informează Agerpres.
”În acest moment are loc şedinţa Consiliului de Administraţie al companiei, unde se va decide eliberarea din funcţie a celor doi”, conform surselor citate.
Citeşte şi: Şefii ROMATSA au demisionat
Aleodor Marian Frâncu are 57 de ani şi este director general la ROMATSA din mai 2012, începând din 2006 până la acea dată ocupând funcţiile de director Dezvoltare centre de profit, şef serviciu Coordonare programe, director Direcţia strategii, coordonare programe şi relaţii internaţionale, director general adjunct Departamentul Strategii, Coordonare Programe şi Relaţii Internaţionale, preşedinte şi director general ROMATSA.
În 2005-2006, Frâncu a fost şeful Cancelariei premierului de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, cu rang de ministru.
UPDATE 13.03: O echipă de descarcerare a ajuns la locul accidentului. Ei vor tăia avionul bucată cu bucată pentru a-l putea transporta la utilajele aduse de săteni.
UPDATE 12.22: Şeful IGSU, Ion Burlui şi-a dat demisia, conform unor surse din Ministerul de Interne. Ministrul Radu Stroe a semnat. Schimbarea şefului IGSU se face prin decizia premieruluui. Astfel, demisia semnată de Stroe a fost înaintată lui Victor Ponta.
UPDATE 12.20: Concluziile, în urma raportului Guvernului referitor la accidentul din Munţii Apuseni.
Citeşte şi: Raportul Guvernului: S-a acţionat atipic în raport cu procedura standard
ROMATSA Bucureşti NU a manifestat un rol activ în conformitate cu competenţele prevăzute de lege, NU a luat măsurile necesare în vederea stabilirii zonei de căutare a aeronavei dispărute şi NU a declanşat operaţiunile de căutare, conform Regulamentului aprobat prin HG 471/2008.
După efectuarea autopsiilor, medicii legişti susţin că şocul hipotermic s-a numărat printre cauzele morţii pilotului Adrian Iovan şi a studentei Aurelia Ion. Tragedia aviatică de luni este cu atât mai mare cu cât cei doi au aşteptat ore în şir să fie salvaţi, după ce reuşiseră să supravieţuiască impactului cu solul.
—
O tragedie oribilă s-a petrecut în Munţii Apuseni. Un avion medical, de mici dimensiuni, vechi de 40 de ani, s-a prăbuşit într-o zonă greu accesibilă, în apropierea Vârfului Pietreasa din judeţul Alba. La bordul aparatului de zbor se aflau şapte persoane. Este vorba de patru dintre cei mai buni medici români, care mergeau la Oradea pentru a recolta un ficat de la un pacient aflat în moarte clinică şi care urma să fie transplantat la Institutul Fundeni din Bucureşti. Este vorba de medicii Radu Zamfir, Valentin Calu, Cătălin Pivniceru şi Sorin Ianceu. Alături de ei se afla o tânără de 23 de ani, Aurelia Ion, care era studentă la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti, iar echipajul de zbor era format din pilotul Adrian Iovan şi de copilotul Răzvan Petrescu. În urma accidentului, pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion au decedat. Potrivit şefului Serviciului de Medicină Legală din Alba, Gheorghe Vieru, frigul s-a numărat printre cauzele celor două decese. În cazul lui Adrian Iovan, este vorba de un şoc traumatic, combinat cu un şoc hipotermic, iar Aurelia Ion ar fi murit din cauza unui şoc hipotermic combinat cu tulburări de respiraţie. Familia acesteia din urmă susţine că a aflat vestea de la televizor şi nu de la autorităţi, cum ar fi fost normal.
Citeşte şi: Filmul evenimentelor în cazul tragediei aviatice din Munţii Apuseni (Galerie FOTO şi VIDEO)
Noapte siberiană
Împrejurările în care s-a petrecut accidentul au fost neobişnuite. Unii dintre experţii în aviaţie consultaţi de RL spun că accidentul ar fi fost provocat de cauze tehnice: „În condiţii atmosferice de genul celor de luni, există posibilitatea ca stratul de gheaţă să crească cu 2 milimetri pe minut”, susţine unul dintre specialişti.
Ipoteza unei defecţiuni tehnice a fost întărită de medicul Radu Zamfir, care a descris cum pasagerii, încremeniţi de groază, au văzut cum unul dintre motoarele avionului se desprinde, iar combustibilul începe să se scurgă pe lângă aripa avionului. Pasagerii au apucat să mai vadă doar crestele înzăpezite ale munţilor şi pădurea învăluită în ceaţă. El a descris impactul cu solul. Pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion au fost grav răniţi.
Traumatisme multiple au suferit şi ceilalţi medici. Radu Zamfir, care avea rănile cele mai uşoare, a încercat să le acorde primele îngrijiri. Medicul Valentin Calu a sunat o colegă şi a anunţat, printre gemetele de durere, producerea accidentului. Răniţii au sunat şi la 112, iar apelul a fost preluat de o celulă telefonică instalată în zona Fântânele din judeţul Cluj. Primul apel a fost efectuat la ora 16.16. Din acel moment, ceea ce părea să fie un accident aviatic de o gravitate medie s-a transformat într-o adevărată tragedie.
Citeşte şi: Localnic salvator, despre răniţi: aveau dureri extraordinare, erau disperaţi, complet îngheţaţi şi în şoc
Spre Munţii Apuseni au fost trimise mai multe echipaje de intervenţie, din judeţele Cluj, Alba, Bihor şi Hunedoara. Un elicopter SMURD din Târgu-Mureş a decolat spre zona accidentului, însă a trebuit să renunţe la misiune din cauza ceţii dese. Echipele rămase la sol au intrat în derută. Vreme de ore bune, nimeni nu a reuşit să afle locul exact unde s-a produs accidentul. ”Am încercat să stabilim locul cu ajutorul triangulaţiei, pe baza semnalului recepţionat de la telefonul mobil. Celula telefonică ce îl preluase este situată în apropierea barajului Fântânele, din comuna Beliş”, a spus Codrin Roman de la Serviciul Salvamont din Cluj.
Însă cu ajutorul triangulaţiei, autorităţile nu au reuşit să facă mare lucru. Zona de căutare era absolut imensă. Totuşi, sute de jandarmi, poliţişti, salvamontişti, angajaţi SMURD sau ai Parcului Natural Munţii Apuseni au pornit spre munţii cuprinşi între Mărişel, Beliş şi comuna Horea. Lor li s-au adăugat aproximativ 500 de moţi. Localnicii au pornit fie pe jos, fie cu tractoare sau cu maşini de teren. ”Am văzut la televizor că s-a produs accidentul şi am pornit cu toţii să îi căutăm”, a spus pădurarul Nicolae Oneaţă, din Horea. Însă căutările au fost îngreunate de zăpada care atingea pe alocuri o jumătate de metru şi ceaţa densă. Peste pădurile Apusenilor s-a lăsat rapid noaptea, iar o ploaie măruntă, mocănească, s-a adăugat dificultăţilor de pe teren. Frigul şi ploaia au sporit suferinţele răniţilor.
Citeşte şi: IML Alba: Trupul pilotului Adrian Iovan va fi ridicat miercuri de către rude
”Una dintre victime se află în legătură cu dispeceratul ISU Alba şi încearcă să ne transmită ceea ce vede. A spus că a văzut, cât era ziuă, o pârtie de schi şi o buclă a unei şosele”, spunea colonelul Cornel Oprişa, primul locţiilor al comandantului ISU Alba, care coordona un dispozitiv de 150 de oameni.
Iniţial, autorităţile au căutat în direcţia greşită. Cele mai mari forţe au fost concentrate în zona numită Pasul Ursoaia, sub comanda lui Cornel Oprişa. Un alt detaşament de căutători, coordonat de prefectul din Cluj, Gheorghe Vuşcan, a pornit spre zona Crucea Iancului, dintre Fântânele şi Mărişel, pentru a căuta şi acolo avionul prăbuşit. În timp ce aproape 1.000 de oameni cutreierau în van codrii Apusenilor, pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion se stingeau din viaţă. Perimetrul căutărilor a fost restrâns după ce Codrin Roman de la Salvamont i-a cerut medicului Radu Zamfir să încerce să ofere date mai exacte cu ajutorul aplicaţiei Google Maps pe care o avea instalată pe telefonul mobil. Astfel, ei au aflat că locul era situat cam la jumătatea distanţei în linie dreaptă dintre Arieşeni şi Mărişel. Cu ajutorul acestor informaţii, autorităţile au restrâns petrimetrul de căutări la un pătrat cu latura de doi kilometri. În centrul pătratului erau două vârfuri, Dâmbu Bumbului şi Pietreasa.
Citeşte şi: Avionul prăbuşit în Apuseni nu avea cutie neagră
Tărgi improvizate de localnici
Trei localnici din satul Pietreasa au plecat la căutat pe cont propriu şi au reuşit să facă ceea ce sutele de angajaţi ai autorităţilor, dotaţi cu tehnică modernă, nu au fost în stare. Unul dintre localnici, Gheorghe Giurgiu, a povestit că a văzut resturile avionului în zona unei plantaţii de conifere. ”Oamenii strigau de durere. Pilotul era prins în avion, iar un rănit, care avea ambele picioare rupte, era întins lângă avion. Un alt rănit încerca să o resusciteze pe domnişoară”, a povestit Gheorghe Giurgiu. El s-a dezbrăcat de hainele pe care le avea pe el şi i-a îmbrăcat pe răniţi.
”Haina cea mai groasă am pus-o sub cel care avea picioarele rupte şi care era întins direct pe zăpadă”, mai spune Gheorghe Giurgiu. Moţii au aprins un foc, pentru a-i încălzi pe răniţi. Au tăiat crengi de molid şi de brad şi, cu ajutorul unei pături, au încropit o targă, pe care l-au aşezat pe rănitul care avea picioarele rupte. Pe ceilalţi i-au cărat în spate, până când s-au întâlnit cu o echipă formată din tineri din Mărişel, care porniseră spre Vârful Pietreasa cu ajutorul unei maşini de teren. ”Când am văzut accidentul la televizor, am zis să merem şi noi să dăm o mână de ajutor. Nu am ajuns lângă epavă, că ne-am întâlnit cu oamenii care aduceau răniţii. I-am luat şi am pornit spre Horea”, povesteşte unul dintre aceşti tineri, Alexandru Roşu. Vestea găsirii răniţilor a luat prin surprindere autorităţile.
Citeşte şi: Vicepreşedinte CJ Alba: Coordonatele GPS de la STS-eronate. Salvamontiştii, dirijaţi pe piste greşite
Coloana formată din zeci de maşini a pornit în trombă dinspre Pasul Ursoaia spre Horea, pe un drum podit cu gheaţă, care este închis circulaţiei pe timp de iarnă. Viteza nu era mai mare de 50 de kilometri pe oră, însă pe derdeluşul format pe drum a fost o adevărată probă de măiestrie pentru şoferi. Oamenii au ajuns în satul Horea, iar două maşini de teren au fost trimise înaintea celei care îi aducea pe răniţi. Ambele maşini au rămas blocate pe drumul spre Pietreasa, acoperit cu un strat gros de zăpadă.
Salvarea a venit de la maşinile Transylvania Off Road, un ONG care s-a mobilizat în sprijinul salvamontiştilor. Răniţii au ajuns, în cele din urmă, spre miezul nopţii, în ambulanţele de mari dimensiuni, venite din Cluj şi din Târgu-Mureş. Copilotul avionului era în starea cea mai gravă. La un moment dat, el părea să fie pierdut de către medici, însă manevrele de resuscitare l-au readus la viaţă. În fine, după miezul nopţii, ambulanţele au plecat spre Cluj, prin Albac, apoi pe Valea Arieşului, pe o ceaţă lăptoasă. Internat la Unitatea de Primire a Urgenţelor, medicul Radu Zamfir a primit îngrjiri şi a putut să părăsească luni spitalul. Colegii săi erau stabilizaţi.
Semnele de întrebare rămase după catastrofa din Apuseni
Operaţiunile de salvare a răniţilor din Munţii Apuseni au fost marcate de bâlbe enorme din partea autorităţilor române, care au ajuns abia după şapte ore la locul accidentului.
Victor Zota, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant, instituţie pentru care medicii se deplasau de la Bucureşti la Oradea, a criticat dur modul cum au intervenit autorităţile. „E inadmisibil că i-au descoperit atât de târziu. Radu Zamfir mi-a spus că Iovan a fost conştient. E inimaginabil ca în România anului 2014 să cadă un avion şi noi să nu ştim 7 ore unde a căzut”, a precizat Victor Zota, pentru gandul.info.
Ulterior s-a aflat că pilotul Adrian Iovan ceruse iniţial anularea zborului, din cauza unor defecţiuni tehnice, dar până la urmă medicii au fost de acord să plece spre Oradea, pentru că transplantul era urgent, pilotul spunând: „Măcar să trecem de zona muntoasă”, potrivit Mediafax.
Aeronava cu probleme a pornit la drum, deşi avea 35 de ani vechime, iar SMURD deţine un aparat de zbor performant şi ultrarapid, utilat pentru transporturi umanitare, pe care a plătit circa un milion de euro. Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat a explicat că acesta nu a putut fi folosit pentru că este în prezent în revizie la Aerostar Bacău, deoarece îi lipseşte o piesă. „Avionul nou a fost folosit în mai multe operaţiuni de transplant până acum”, a declarat Raed Arafat. El a promis că va prezenta şi o listă cu zborurile deja efectuate de acest aparat.
Din păcate, bâlbele autorităţilor i-au lăsat în frig, şapte ore, pe răniţi. Astfel, pilotul Adrian Iovan a murit în urma unui şoc traumatic, combinat cu şocul hipotermic, iar în cazul Aureliei Ion decesul a fost cauzat de şoc hipotermic, combinat cu tulburări de respiraţie, a declarat pentru Mediafax şeful Serviciului de Medicină Legală Alba, Gheorghe Vieru. Mai mult, familia tinerei a aflat de la televizor de soarta studentei.
Un raport preliminar al administraţiei române a traficului aerian, Romatsa, a susţinut că au existat informaţii de la aparatele aflate în zbor că avionul prăbuşit avea funcţională staţia de de transmitere a unui semnal în caz de urgenţă, care ar fi trebuit decriptat la Moscova. Conform digi24.ro, reprezentanţii Centrului COSPAS din capitala Rusiei au declarat că, în cursul zilei de luni, nu au primit nici un semnal de urgenţă din spaţiul aerian românesc şi nici o informaţie din România.
Peste toate acestea, o informaţie ieşită la iveală nu a mai uimit pe nimeni. Softurile pentru localizarea apelurilor 112 de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi pentru coordonarea sistemului de salvare de la administraţia de trafic aerian sunt furnizate de Teamnet, care a făcut parte din grupul Asesoft, deţinut de senatorul PSD Sebastian Ghiţă. “Romatsa dispune de softuri de milioane de euro, chiar recente, şi tot degeaba. Probabil le-au achiziţionat pentru a putea face statele de plată. Aici chiar sunt vinovaţi mulţi «tocători de bani publici», a acuzat Sorin Bota, coleg de partid cu senatorul Sebastian Ghiţă, potrivit Hotnews. Aplicaţia a costat, în 2009, 415.000 euro, fără TVA.
