15.7 C
București
joi, 30 mai 2024
AcasăLifestyleFoodCalvarul repatriatilor

Calvarul repatriatilor

» Repatrierea mintilor sclipitoare ale Romaniei este ingreunata de birocratie si de lipsa de claritate a legislatiei.

» Ministerul Educatiei ofera, din acest an, cate 150 de mii de euro fiecarui tanar care – dupa ce a obtinut diploma de doctor in strainatate – se intoarce in tara pentru a face cercetare stiintifica.

» Desi admit ca suma primita este generoasa, tinerii sustin ca banii se dau cu intarziere si ca sunt nevoiti sa faca mai degraba munca de contabil decat de om de stiinta.

» Salariul pe care un tanar cercetator il primeste la intoarcerea in tara este de 1.300 de euro.

In luna iunie
a acestui an, ministerul Educatiei a organizat prin intermediul Consiliului National al Cercetarii stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS) un concurs de proiecte prin care se urmarea stimularea revenirii in tara a tinerilor cercetatori. S-au inscris 17 candidati, din care 15 au fost declarati castigatori, urmand sa primeasca suma de 510 mii de RON. Conditia esentiala impusa participantilor era ca ultimii ani sa-i fi petrecut la o universitate din Occident.
"Aceasta este suma maxima care poate fi alocata pentru astfel de proiecte, a caror durata este de doi ani. Ele se pot depune la orice data si sunt analizate in maximum doua luni de zile de catre o comisie de profesori universitari. Aceasta se intruneste de doua ori pe an, atunci cand se strang un numar rezonabil de proiecte. Urmatorul concurs va fi in luna ianuarie a anului viitor", ne-a declarat coordonatoarea acestui program, Adriana Rotaru.

Probleme in cheltuirea banilor

Suma de jumatate de milion de lei noi este comparabila cu aceea oferita de universitatile de afara pentru un proiect de cercetare. Pentru a intra in posesia intregii sume si pentru a nu ajunge sa aduci bani de acasa, ai nevoie de multa rabdare si nervi de otel.
"In Spania, un profesor cu ani buni de experienta se poate astepta sa primeasca pentru un proiect de cercetare 120.000 de euro. La noi insa, hartogaria te omoara. Eu trebuie sa precizez de pe acum ce achizitii voi face in 2009. Mi-e imposibil. Am vrut sa invit la Bucuresti, in cadrul proiectului meu de cercetare, cativa oameni de stiinta, dar nu am stiut la ce capitol de cheltuieli sa includ deplasarea lor in Romania. Asa ca am renuntat la experti. Foarte greu se obtin aprobari pentru a cumpara carti. In schimb, daca gasesti un laptop de 200 de milioane de lei, il poti achizitiona fara probleme. Daca nu incadrezi bine cheltuielile, nu ti se mai deconteaza banii", sustine Liviu Ignat.
In varsta de 29 de ani, Liviu a absolvit Facultatea de Matematica din Craiova si a obtinut diploma de doctor la "Universidad Autonoma de Madrid". A decis sa se intoarca in tara dupa ce autoritatile spaniole i-au refuzat sotiei dreptul de munca, i s-a nascut un copil, iar din salariul de profesor universitar nu se puteau descurca.
A aflat de pe Internet despre finantarea unor proiecte pentru stimularea revenirii in tara a tinerilor. "Sunt tot felul de ciudatenii. Nu mi se permite sa decontez bani pentru a participa la conferinte, ci doar la stagii de pregatire. Imi va fi greu, anul viitor, sa cheltuiesc cei 9.000 de euro alocati deplasarilor in strainatate", sustine tanarul.

Decontul se face la final

Daniel Ursescu s-a nascut la Piatra Neamt, este casatorit si are doi copii. In 1999 s-a angajat pentru putina vreme la Institutului National de Fizica laserelor, plasmei si radiatiei pe o leafa de 900 de mii de lei.
Anul urmator a obtinut o bursa doctorala la Universitatea Dusseldorf, iar mai tarziu s-a transferat la Universitatea din Mainz. In paralel a lucrat in Darmstadt. Aici a facut cercetari la unul dintre cele mai moderne acceleratoare de ioni din lume, locul in care s-au descoperit ultimele sase elemente de pe tabloul lui Mendeleev. si-a finalizat doctoratul in 2006, apoi a urmat inca un an de studii postdoctorale.
"M-am gandit sa ma intorc in tara inca de cand am plecat. Am parasit Romania pentru a-mi definitiva studiile, dar si pentru ca in Occident un student la doctorat este bine platit. In tara nu aveam nimic si parintii nu ma puteau ajuta. Sotia mea fost si ea bursiera la doctorat in Germania si din banii economisiti ne-am cumparat un apartament in Bucuresti", explica Daniel. In timpul studiilor postdoctorale a ajuns sa castige aproximativ 2.300 de euro pe luna.
In vara, a obtinut o finantare de de 510.000 RON pentru un proiect intitulat "Dezvoltarea de lasere de mare putere in pulsuri".
Banii trebuie sa acopere cheltuielile de regie, achizitionarea de aparatura performanta, stagiile de cercetare, plata salariului, care in cazul lui Daniel este de 4.200 RON pe luna. Inconvenientul este ca banii se dau pe etape si cu intarziere. "In 2007 trebuie sa primesc 50 de mii RON. Problema este ca la inceput mi s-a oferit doar 30% din suma, adica vreo 15.000 de lei. Eu trebuie sa fac rost de restul de bani, sa ii cheltuiesc pana la sfarsitul anului, iar apoi sa ii justific prin documente. Daca totul este in regula, ministerul imi da ulterior intreaga suma de bani pe care am cheltuit-o din buzunarul propriu. Daca nu pot face rost de acest rest de bani, care pe anul acesta este de 35.000 RON, pierd finantarea. La fel se va intampla si in 2008, cand voi primi 300 de mii RON, si in 2009, cand voi lua 160 de mii. Eu am gasit intelegere la Institutul de Fizica Laserelor, unde sunt angajat, care m-a imprumutat cu bani pentru a plati restul de 70% din finantare", explica tanarul.
Adriana Rotaru spune ca problema se afla in curtea Ministerului de Finante, care a impus un procent maxim de 30% in ce priveste acordarea oricarui tip de avans. Desi au existat proiecte carora li s-a oprit finantarea dupa un an pentru ca rezultatele nu erau cele dorite, titularii nu au fost obligati sa returneze banii.

Prea putini dornici sa se intoarca

Daca in urma demararii acestui program se vor intoarce mai multi tineri in tara? Numai in cazul in care vor fi indeplinite doua conditii – crede Raul Muresan, un alt castigator al concursului organizat de Ministerul Educatiei: "Trebuie sa i se faca mai multa publicitate acestui proiect, iar procedurile de administrare a banilor trebuie sa fie simplificate".
Pasionat de studiul creierului uman, Raul a obtinut titlul de doctor in cadrul Facultatiii de Calculatoare din Cluj, cu lucrarea "Modele avansate pentru procesarea corticala. De la om la masina". Timp de doi ani si jumatate a fost cercetator la Institutul pentru Studii Avansate din Frankfurt si Institutul "Max Planck" pentru Cercetarea Creierului.
"Am decis sa ma intorc acasa din motive personale. Cred ca varianta optima si pentru tara, si pentru oamenii de acasa e ca acestia sa plece o perioada, sa invete simtul responsabilitatii, eventual sa se perfectioneze profesional, dar apoi, in mod necesar, sa se intoarca. Eu mi-am dorit sa fac cercetare acasa la Institutul Coneural de la Cluj, care exista din 2002", explica Muresan.

Spune ca a fost dezamagit de numarul mic de oameni care au aplicat pentru a obtine finantare. "Eu cred ca majoritatea nu doresc inca sa revina in tara, dar e posibil ca unii tineri sa nu fi stiut ca ar putea obtine o astfel de finantare din tara. Trebuie sa spun ca, fata de anul trecut, este o diferenta colosala. Acum se vorbeste de sute de mii de euro care pot fi acordate unui tanar care vrea sa faca cercetare acasa, in timp ce pe vremuri abia daca puteai primi 20.000 de euro. Procedurile de finantare trebuie mult simplificate, regandite. Astazi, proiectul trebuie impartit in etape. Pentru fiecare etapa faci un buget, iar majoritatea banilor iti sunt dati la final. In Germania, ti se vireaza toti banii odata si esti evaluat – din punctul de vedere al realizarilor stiintifice – o singura data, la final."
Exista din partea tinerilor inteligenti plecati la studii in strainatate dorinta si disponibilitatea de a se intoarce. Mingea este in terenul autoritatilor, care trebuie sa simplifice mult "birocratia repatrierii".

"Nu exista o suma fixa pentru finantarea unui singur proiect de cercetare, ci doar una maxima – 510.000 RON. Cincisprezece tineri au primit acesti bani."
Adriana Rotaru, coordonator CNCSIS

"In Spania, un profesor cu ani buni de experienta obtine mai putini bani pentru un proiect de cercetare. La noi insa, birocratia te omoara."
Liviu Ignat, doctor, Universidad Autonoma de Madrid

"Am plecat din Romania pentru a-mi definitiva studiile, dar si pentru ca in Occident un student la doctorat este bine platit."
Daniel Ursescu, doctor la Universitatea Mainz

"Majoritatea tinerilor nu doresc inca sa revina in tara, dar e posibil ca unii nici sa nu fi stiut ca ar putea obtine o astfel de finantare din tara."
Raul Muresan, Institutul "Max Planck"

Cele mai citite

Putin avertizează Occidentul „să nu se joace cu focul” permițând Ucrainei să folosească armele primite în atacuri în interiorul Rusiei

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat marţi Occidentul că membrii NATO din Europa se joacă cu focul prin propunerea de a permite Ucrainei să...

Putin avertizează Occidentul „să nu se joace cu focul” permițând Ucrainei să folosească armele primite în atacuri în interiorul Rusiei

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat marţi Occidentul că membrii NATO din Europa se joacă cu focul prin propunerea de a permite Ucrainei să...

Cazurile AEGEK și SIVECO, aproape să îngroape ministerul lui Adrian Câciu! Guvernul scoate de la saltea 300 de milioane de lei

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Adrian Câciu, se confruntă cu posibilitatea un blocaj financiar semnificativ din cauza unei serii de sentințe...
Ultima oră
Pe aceeași temă