Chiar și cu argumentul că este cel mai ieftin mare oraș al Europei, străinii ocolesc Bucureștiul, considerat a fi lipsit de atracții istorice. În schimb, pentru locuitorii României, Capitala ar deveni un oraș accesibil doar dacă veniturile le-ar crește de patru ori.
Suporterii echipelor de fotbal care joacă la București, fie că sunt britanici (atunci când Steaua a înfruntat Chelsea sau Dinamo pe Everton), spanioli (Capitala a găzduit, în 2012, finala Ligii Europa între Atletico Madrid și Atletic Bilbao) sau chiar unguri (când s-au înfruntat – nu de puține ori în ultimii ani – naționalele celor două state) fac ravagii în Centrul Vechi al Bucureștiului consumând cantități impresionante de bere, tărie și mâncare, ținând cluburile deschise până dimineață, spre bucuria patronilor.
Centrul Vechi este considerat de localnici un loc scump al orașului, dar pentru occidentali este extrem de ieftin. Și cum să nu fie așa când un cuplu de străini plătește pentru o noapte și o zi de distracție la București de aproape două ori mai puțin decât la Budapesta și de trei ori mai puțin decât la Londra sau Madrid. De asemenea, pentru backpackeri – cei care călătoresc cu un rucsac în spate, dorm la hosteluri, refuză restaurantele – Bucureştiul este al doilea cel mai ieftin mare oraş al Europei, potrivit portalului priceoftravel.com. Pentru un backpacker, o zi şi o noapte în capitala României costă sub 25 de dolari.
Ieftin nu înseamnă şi bun
Publicația Fortune arată că Bucureștiul este cea mai ieftină destinație pentru cei care aleg vacanțele de tipul city-break. Petrecerea unei zile în acest regim pentru două persoane (care include o noapte de cazare la un hotel de minimum trei stele, cină la un restaurant elegant, cu vin, închirierea unei mașini pentru câteva ore, vizită la câteva obiective turistice) costă 260 de dolari. O destinație citadină nu există, deși au fost luate în calcul peste 70 de orașe din toată lumea. În schimb, o zi de city-break costă la Sofia 300 de dolari, la Budapesta – 430, Bratislava -450, Varșovia – 490, Praga – 500, Atena – 530, Barcelona – 600, Berlin – 620, Londra – 750. Dar, chiar și în acest context, Bucureștiul reprezintă un paradox turistic: deși considerat cea mai ieftină destinație turistică în rândul marilor orașe de pe bătrânul continent, rămâne printre cele mai puțin vizitate mari orașe ale Europei. În 2015, s-a înregistrat un număr de 1,02 milioane de vizitatori străini în capitala României, o cifră inferioară unor orașe ca Varșovia – 1,4 milioane de turiști, Praga – 2,5 milioane, Budapesta – 3,2, Lisabona – 3,5 milioane, Berlin – 4,4, Barcelona 7,6 milioane, Istanbul –
12,5. Bucureștiul este al 28-lea cel mai vizitat oraș al Europei, potrivit studiului MasterCard Global Destinations Cities Index.
Nu ne comparăm cu Budapesta
O explicaţie pentru acest paradox (destinaţie ieftină şi număr mic de turişti) ne-a fost oferită de către Dragoş Răducanu, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism. „Bucureştiul nu este un oraş turistic. Nu îl putem compara cu istoria sau tradiţia unui oraş ca Viena sau Budapesta, foste capitale de imperii. Bucureștiul nu poate rivaliza cu alte oraşe precum Paris sau Roma, despre care orice copil din lume învaţă din cartea de istorie. Din acest punct de vedere plecăm cu un handicap major. Există multe explicaţii care se dau pentru numărul mic de turişti străini care vin la București, printre care lipsa de infrastructură și de promovare. Remedierea acestor aspecte ar putea fi de ajutor, dar cel mai important lucru, pe care nu îl înţelegem, este că nu avem istorie. Suntem în aceeaşi poziţie ca şi Sofia. Alături de universități am gândit proiecte prin care să găsim câteva trasee turistice ale Capitalei atractive pentru turiști: vestigiile Brâncovenilor, Bucureştiul evreiesc, Bucureştiul comunismului. Am finalizat aceste proiecte, traseele, dar ca aproape orice proiect european ele nu au ajuns şi în faza de implementare“, a precizat Dragoș Răducanu.
În lipsa atracţiilor istorice, nu poate deveni Bucureştiul o capitală a distracţiei, date fiind preţurile mici la băutură, alcool, cele practicate în cluburi? „Acest segment este în curs de dezvoltare, dar promovarea pe care noi o facem nu este cea mai potrivită. Deocamdată, cei care ajung în Bucureşti sunt emanația unei promovări indirecte de la persoană la persoană“, explică Dragoş Răducanu. Pe de altă parte, Tiberiu Cazacioc, coordonator de programe la Asociaţia Grupul de Iniţiativă „Radu Anton Roman“, deplânge lipsa vizibilităţii Bucureştiului ca destinaţie culturală importantă.
„Evenimentele culturale cu surogate sunt ieftine, dar nu din asta câștigă orașul. Ceea ce lipsește Capitalei nu este o Arenă Națională în care cresc culturi spontane de ciuperci după ploaie, ci o sală de concerte ofertantă. Suntem ieftini pentru că avem concerte în aer liber, grătare lângă Ateneu și în general facem ce ne taie capul, oriunde. Am fi scumpi dacă am da Europei prilejul de a veni la București să afle, să guste și să trăiască experiențe costisitoare. De la Palatul Topkapî (fostă reședință a sultanilor otomani timp de aproximativ 400 de ani, situat în Istanbul) nu prea se văd Principatele Unite și marele regat, cu Bucurescii lor. Dar să sperăm că urcarea la rang de Capitală Culturală a Europei ne va scoate la liman“, a menționat Tiberiu Cazacioc.
Calitatea vieţii costă
Pe de altă parte, Bucureştiul este prohibitiv pentru locuitorii săi. Salariul mediu net în România este de 1.900 de lei, adică 425 de euro (470 de dolari). Pentru a te delecta – cu regularitate – din savoarea extravagantă a oraşului ar trebui să ai un venit de patru ori mai mare.
„Cei care ies în oraş sunt aşezaţi pe paliere. O parte, majoritară, umblă prin malluri şi supermarketuri şi se reîntorc acasă saturaţi de dorinţe şi plini de cantitate. Alții, mai puțin numeroși, merg mai departe şi îşi permit un film la mall, plus o ieşire la un fast-food cu familia, cel mult o dată sau de două ori pe lună. O a treia categorie o reprezintă cei care fac un pas şi mai departe frecventând restaurante cu specific, brutăriile şi patiseriile artizanale, localurile alternative. Sunt cei care încearcă noutăţile culinare ale oraşului, artisan-food, berea alternativă. Ei vor să iasă din anonimat. «Cei care pot» au venitul mediu pe membru de familie de peste 1.500 euro net, lor le rămân bani şi de vacanţe în străinătate şi de cadouri. Cei care vizitează pieţele locale, care cumpără şi consumă produse tradiţionale sunt cei care conştientizează, pe bază de educaţie şi afinităţi elective, că un produs de calitate care are o origine detectabilă merită un ban în plus“, a arătat Tiberiu Cazacioc.
Într-un interviu pentru „România liberă“, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Turism, Anca Pavel Nedea, declara că în primele zece luni ale anului trecut au venit în România 1,9 milioane de turişti străini (ceea ce înseamnă că aproximativ jumătate au ajuns în Bucureşti, restul în ţară).
Ei s-ar fi întors în ţara lor „cu o senzație, cu un feeling de ceva ce nu se uită niciodată“, era credința doamnei Nedea. Poate cu feelingul că în cea mai ieftină destinaţie citadină a Europei, dar evitată de turiştii străini, pentru promovarea turismului în anul 2016 s-a alocat suma de 2 milioane de euro, „care acoperă participarea la toate târgurile internaționale aprobate de către minister“.
Cel mai ieftin hostel din Capitală costă 7 dolari (în acest tip de stabiliment se doarme în cameră cu până la opt alţi călători), o masă – 10 dolari, iar o băutură – 2 dolari.
Ierarhie
Ieftin: cu rucsacul în spate prin București
Una dintre cele mai în vogă forma de turism este cea prin care, cu un rucsac în spate și un buget redus, îţi propui să vezi numeroase obiective ale unei ţări sau regiuni. Astfel, indexul backpackerilor, realizat de portalul priceoftravel.com, pune Bucureştiul pe locul 2 într-un clasament al celor mai ieftine 56 oraşe europene (după Kiev). La Bucureşti poţi sta o zi şi o noapte cu 23 de dolari. Cel mai ieftin hostel din Capitală costă 7 dolari (în acest tip de stabiliment se doarme în cameră cu până la opt alţi călători), o masă costă 10 dolari, iar o băutură, 2 dolari. În prezentare, sursa citată menţionează că “Bucureştiul nu este cel mai fermecător oraş, dar Centrul Vechi poate obţine câteva recenzii decente, în timp ce restul oraşului se străduieşte să atragă turişti. Din fericire, cei care fac eforturi să vină în Bucureşti vor fi răsplătiţi cu preţuri mici pe care le găseşti pretutindeni, aspect care te face să treci peste alte frustrări pricinuite de această vizită. De asemenea, marea clădire a Parlamentului merită să fie văzută. Hostelurile par să fie şi mai ieftine în ultima vreme, astfel că sunt tot mai atrăgătoare pentru backpackeri“. Celelalte oraşe sunt mult mai puţin atractive pentru călătorii low-cost, tocmai din cauza prețurilor. În oraşele Europei apropiate de România, o zi de călătorie la preţ redus costă: la Sofia, 25 de dolari, Belgrad – 26, Budapesta – 30, Vilnius, Varşovia şi Zagreb – 32, Istanbul – 34, Praga – 41, Moscova – 45. Cele mai scumpe înnoptări low-cost sunt în oraşe precum: Zurrich (coşmarul oricărui backpacker – 118 dolari), Veneţia – 98 dolari, Londra – 94, Oslo, Paris şi Amsterdam – 77 dolari.
