Revolutia franceza din 1789 a fost un eveniment major al epocii moderne si a dus la rasturnarea Vechiului Regim si la instaurarea unei noi ordini politice si sociale in Franta. Ziua nationala a Frantei, 14 iulie, comemoreaza caderea, in 1789, a inchisorii Bastilia.
Desi in inchisoare nu se gaseau la aceea vreme decat 7 prizonieri, Bastilia a devenit simbolul a tot ceea ce fusese detestabil in vechiul regim.
In anul 1880, cea de-a Treia Republica a stabilit ziua de 14 iulie ca Zi Nationala, in amintirea caderii Bastiliei.
Acest eveniment, ce reuneste francezi din toata lumea este un ecou al sarbatorii Federatiei de la 14 iulie 1790, sinonim cu reconcilierea nationala.
Timpul este martorul a numeroase schimbari si confruntari umane. Aceasta zi are un istoric interesant.
La data de 21 mai 1880, Benjamin Raspail, deputat fiind, a depus un proiect de lege ce propunea adoptarea zilei de 14 iulie ca zi de sarbatoare nationala. Propunerea a fost adoptata, iar legea a fost promulgata la 6 iulie.
Ministerul de interne de la aceea data a format o comisie ce s-a ocupat ca aceasta sarbatoare sa capete un caracter national.
In intreaga tara au avut loc numeroase evenimente ce au sprijinit acest proces in constiinta tuturor.
Vremurile erau destul de grele. Avusese loc pierderea provinciilor Alsacia si Lorena, dupa dezastrul de la Sedan. Armata franceza capitulase in fata armatelor prusace, iar razboiul facuse numeroase victime.
Ziua de 14 iulie trebuia sa reprezinte momentul ridicarii patriotice a tarii, un moment de bucurie si mandrie nationala. Atunci numeroase simboluri au prins contur, precum personificarea republicii imagine Mariannei. Busturi ale sale imbracate in cele trei culori sunt in fiecare colt al tarii.
Sunt reevaluate toate obiceiurile si traditiile, valorile nationale sunt ridicate la loc de cinste.
Evenimentele ce au loc cu ocazia Zilei Nationale sunt insotite de focuri de artificii.
Daca la inceput au fost folosite cu scop militar, treptat au reprezentat un motiv de bucurie si sarbatoare.
Artificiile au fost importate din China in perioada Evului Mediu. Istoria ne povesteste ca primul spectacol de acest gen a avut loc la Paris la 5 aprilie 1612, in Place Royal. Grandioasa feeria de culori a insotit spectacolul dedicat casatoriei regelui Ludovic al XIII-lea cu Ana de Austria.
Evenimetul a avut un ecou rasunator si spectacolele pirotehnice s-au raspandit foarte repede in intreaga Europa.
De atunci fiecare nunta princiara, semnarea unui tratat sau victorie militara este insotita de focuri de artficii.
Imnul national al Republicii Franceze este La Marseillaise.
Textul initial si muzica au fost compuse de Rouget de Lisle, la Strasbourg, la 26 aprilie 1792, dupa declararea razboiului cu Austria.
Melodia insufletitoare a fost cantata de soldatii republicani la 30 iulie 1792 din Marsilia la intrarea in Paris, de aici venindu-i si numele.
Din 14 iulie 1795, La Marseilleise a devenit oficial imn national al Frantei.
Povestea sa tumultuoasa continua in timpul Primului Imperiu si al Restauratiei, cand este interzisa. Abia dupa Revolutia din 1830 este reintrodusa ca imn.
In anul 1944, Ministrul Educatiei francez a recomandat cantarea imnului in scoli. Constitutiile celei de-A Patra Republica din 1946 si a celei de-A Cincea Republica din 1958 au pastra La Marseilleise ca Imn National.
In fiecare an, atat pe teritoriul Frantei cat si acolo unde se afla comunitati franceze au loc numeroase manifestari. Spectacole muzicale, parade, baluri, focuri de artificii insotesc sarbatoarea zilei de 14 iulie.
La Paris, pe celebrul bulevard Champs-Elysees au loc parade miltare si fastuoase spectacole pirotehnice.
La Bucuresti, Ambasasa Frantei organizeaza o receptie oficiala pentru inalte oficialitati ce contine discursuri oficiale, muzica de fanfara si recitaluri de muzica.
Incepand cu ora 21 are loc receptia pentru comunitatea franceza din Romania, cu un grandiose spectacol de sunet si lumina, concurs de dans si recital Maria Radu.
Cu aceasta ocazie de bucurie si fast, in intreaga lume valorile si traditiile franceze sunt la loc de cinste. Bogata si aromata bucatarie franceza este testata de invitatii la petreceri, vinul si branzeturile sunt degustate si apreciate.
Festivitatile sunt insotite de muzica, dans, poezie, manifestari artistice ce aduc in prim plan o mostenire culturala impresionanta.
