Companiile europene ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia stipulează că plata se face în euro sau dolari nu ar trebui să dea curs cererii lui Vladimir Putin privind plata în ruble, a anunţat Comisia Europeană.
Autorităţile de la Moscova au precizat ieri că nu vor tăia imediat livrările de gaze spre Europa, ca răspuns la şocul provocat joi când preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret care cere cumpărătorilor străini de gaze naturale ruseşti să îşi deschidă conturi în ruble la banca de stat Gazprombank, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările.
Executivul comunitar a precizat că lucrează împreună cu companiile energetice şi guvernele statelor membre pentru a analiza decretul preşedintelui Vladimir Putin însă companiile ale căror contracte de furnizare de gaze naturale încheiate cu Rusia prevăd plata în euro sau dolari nu ar trebui în încalce acele prevederi.
“Contractele convenite trebuie respectate. 97% din contractele relevante stipulează în mod explicit plata în euro sau dolari. Companiile cu astfel de contracte nu ar trebui să accepte solicitările ruseşti”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. “UE va răspunde în mod uniform la această ultimă încercare a Rusiei de a ocoli sancţiunile noastre”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
Banca de stat Gazprombank a fost exclusă de la sancţiunile dure impuse altor bănci ruseşti după invadarea Ucrainei, oferind astfel cumpărătorilor europeni de gaze posibilitatea să îşi deschidă un cont la această bancă şi să lase banca să cumpere ruble în numele lor. Însă pentru ca tranzacţiile să poată continua este nevoie ca Gazprombank să rămână în continuare nesancţionată.
Europa primeşte 40% din necesarul său de gaze naturale din Rusia. Comisia Europeană a prezentat o strategie care prevede reducerea cu două treimi a dependenţei de gazele naturale ruseşti în acest an. Urmează ca în luna mai Bruxelles-ul să prezinte un plan detaliat vizând renunţarea la combustibilii ruseşti prin majorarea importurilor de gaze din alte ţări, extinderea mai rapid a energiilor regenerabile şi echiparea a milioane de clădiri cu pompe de căldură şi sisteme de izolare care permit economii de energie, scrie Agerpres.
Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.
Citește și:
Țările UE, achiziție comună de gaze naturale
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
