Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel statelor europene să acționeze unitar în fața incursiunilor tot mai frecvente ale dronelor rusești.
„Strategia Moscovei este simplă: divizarea Europei”, a declarat Zelenski joi, în cadrul summitului Comunității Politice Europene de la Copenhaga.
Liderul ucrainean a menționat că militari din țara sa au fost trimiși în Danemarca pentru a sprijini autoritățile locale, după ce drone neidentificate au survolat spațiul aerian danez.
„Trebuie să facem exact contrariul”, a subliniat Zelenski, pledând pentru solidaritate europeană.
Propunere: un zid anti-drone pentru întreaga Europă
„Este doar începutul, prima etapă pe calea spre un zid anti-drone eficient pentru protejarea întregii Europe”, a spus Zelenski, evocând capacitățile dezvoltate de industria ucraineană de drone.
Ideea a fost sprijinită de mai multe state membre, dar Germania și-a exprimat rezerve legate de costuri și de competența UE de a implementa un astfel de proiect.
Franța, prin președintele Emmanuel Macron, a pledat pentru acțiuni ferme: „Dronele care încalcă spaţiul aerian european pot fi distruse. Punct final!”.
La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a transmis că forțele armate române vor doborî orice dronă care va încălca spațiul aerian național.
Replica Kremlinului: Putin acuză „isteria” Europei
Președintele rus Vladimir Putin a respins acuzațiile, afirmând că Rusia nu a inițiat confruntări militare.
„Răspunsul la ameninţări va fi, cel puţin, foarte convingător. Noi înşine nu am iniţiat niciodată o confruntare militară”, a declarat acesta la Soci.
Putin a acuzat statele europene că provoacă o „escaladare permanentă” a conflictului și că alimentează „isteria” pentru a justifica cheltuielile militare.
„Calmaţi-vă!”, a spus liderul de la Kremlin.
Discuții despre sancțiuni și finanțare pentru Ucraina
Pe lângă măsurile de securitate, Zelenski a cerut partenerilor europeni sancțiuni mai dure asupra exporturilor de petrol rusești, pe care Moscova le folosește pentru a finanța războiul.
Macron a propus o mai bună coordonare cu NATO pentru a combate rețelele de nave care transportă petrol rusesc, ocolind sancțiunile.
În paralel, Comisia Europeană analizează folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea unui împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina.
Președinta Ursula von der Leyen a explicat că Ucraina ar rambursa împrumutul doar în cazul în care Rusia va plăti reparații de război.
Deși majoritatea statelor UE susțin proiectul, Belgia – unde se află cele mai multe active rusești înghețate – cere garanții juridice suplimentare.
„Vor trebui găsite alte mijloace pentru a finanţa Ucraina” dacă aceste garanții nu vor exista, a declarat premierul belgian Bart De Wever.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
