Asociația Pro Infrastructură critică modul în care CFR a gestionat proiectul: Lotul semnat în 2017 s-a mișcat cu viteza unui tren de marfă
După aproape șase ani de la semnarea contractului de execuție, joi va fi inaugurat în județul Arad, tunelul feroviar Bătuța (cunoscut și sub numele de Bata), parte a unui nou tronson de cale ferată de 13 kilometri între stațiile Bârzava și Vărădia. Deși lucrarea ar fi trebuit să aducă un suflu nou pe Coridorul IV feroviar, demersul a fost împiedicat de birocrație, lipsa autorizațiilor și un proiect tehnic deficitar, potrivit Asociației Pro Infrastructură.
Construcția tunelului, cu o lungime de 650 de metri, a fost finalizată la începutul anului 2023, însă deschiderea traficului a fost amânată, din cauza întârzierii în defrișarea versantului sudic. CFR nu a obținut la timp avizele necesare pentru tăierea copacilor, ceea ce a blocat finalizarea lucrărilor de consolidare la portalul tunelului.
Traseul nou, care include și două poduri peste Mureș – fiecare de circa 500 de metri – va permite trenurilor să circule inițial cu 120 km/h, însă pe poduri viteza va fi limitată temporar la 70 km/h. Tunelul este parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a rutei Curtici–Simeria, pentru a permite atingerea unei viteze de până la 160 km/h, viteză imposibil de obținut pe linia veche, sinuoasă.
Noua conexiune are un impact direct asupra trenurilor internaționale care străbat tronsonul Arad–Deva, pe care circulă frecvent garnituri către Budapesta. În prezent, viteza medie pe această distanță de aproape 150 km rareori depășește 60 km/h, în mare parte din cauza lucrărilor neterminate și a limitărilor de infrastructură.
Asociația Pro Infrastructură critică modul în care CFR a gestionat proiectul: „Lotul semnat în 2017 s-a mișcat cu viteza unui tren de marfă. Proiectul inițial era slab, iar reproiectarea a consumat ani. Mai mult, autorizațiile pentru lucrări esențiale au întârziat din motive birocratice, în ciuda apelurilor repetate ale constructorului.”
Organizația subliniază, totodată, decalajul tot mai evident dintre ritmul construcției de autostrăzi și cel al proiectelor feroviare, unde inaugurările sunt rare și lucrările durează de două-trei ori mai mult.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
