Lungimea totală a coridorului este estimată la aproape 782 de kilometri
România face un nou pas spre dezvoltarea unei rețele de cale ferată de mare viteză, după finalizarea unui studiu strategic care conturează un coridor feroviar modern, de la Marea Neagră până la granița de vest. Documentul, realizat de consorțiul internațional Atkins Realis, propune un model mixt de dezvoltare, care combină modernizarea liniilor existente și construirea unor tronsoane complet noi, capabile să susțină viteze de până la 250 km/h.
Potrivit concluziilor studiului, citate de profit.ro, traseul optim ar urma să lege Constanța de Oradea, prin București, Brașov, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și Zalău, asigurând conexiunea României la viitoarea rețea europeană de trenuri de mare viteză și la infrastructura similară planificată de Ungaria. Lungimea totală a coridorului este estimată la aproape 782 de kilometri.
Strategia propusă prevede modernizarea unor secțiuni existente pentru viteze de 160–200 km/h, alături de construirea unor linii noi, duble, dedicate traficului de mare viteză. Traversările dificile din zona montană, precum sectorul Câmpina–Predeal–Brașov, ar urma să folosească soluții combinate, inclusiv tunelul Predeal, aflat deja în pregătire și proiectat pentru viteze de până la 200 km/h.
Costul total al investiției este estimat la aproximativ 14,9 miliarde de euro, cu un cost mediu de circa 19 milioane de euro pe kilometru. Având în vedere amploarea proiectului și diferențele de rentabilitate între segmente, implementarea este gândită etapizat. Prioritate ar urma să aibă sectorul București–Câmpina, cu posibilă extindere rapidă spre Brașov, urmat de tronsoanele Brașov–Cluj-Napoca, Cluj-Napoca–Oradea și, ulterior, București–Constanța.
Prima etapă este strâns legată de lansarea, estimată pentru 2026, a licitației pentru lucrările dintre Predeal și Brașov, inclusiv tunelul feroviar, care ar putea deveni primul tronson funcțional al viitorului coridor de mare viteză. Etapele următoare vizează construirea liniilor noi spre centrul și vestul țării, precum și modernizarea legăturii cu litoralul.
Studiul subliniază necesitatea folosirii standardelor europene de interoperabilitate, în special a sistemului ERTMS/ETCS Nivel 2, precum și importanța unei finanțări stabile pe termen lung. Sursele de finanțare luate în calcul includ fonduri europene post-2027, bugetul național și, pentru anumite tronsoane cu potențial comercial ridicat, parteneriate public-private.
Dezvoltarea unei linii de mare viteză este discutată în România de aproape două decenii, însă documentul realizat de Atkins Realis reprezintă primul demers coerent care fixează un traseu clar, costuri estimate și pași concreți de implementare. Proiectul este considerat strategic nu doar pentru mobilitatea internă, ci și pentru integrarea României în rețeaua feroviară de mare viteză a Uniunii Europene.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News
