Principalul canal de transmitere este prețul petrolului, care influențează direct costurile de transport, producție și, în final, prețurile de la raft
Tensiunile dintre SUA și Iran riscă să se transforme într-un nou val de scumpiri în România. Economistul-șef al Confederația Concordia, Iulian Lolea, avertizează că o escaladare de durată ar putea împinge inflația la 5–5,5% până la final de an, peste ținta de 3,9–4%, scrie Hotnews.ro. Principalul canal de transmitere este prețul petrolului, care influențează direct costurile de transport, producție și, în final, prețurile de la raft.
O majorare de 10 dolari a barilului ar însemna o creștere de aproximativ 0,7–0,8 lei la litrul de carburant. Dacă benzina se apropie deja de 8 lei, pragul de 8,7 lei devine plauzibil. În termeni macroeconomici, o creștere de 10% a prețului petrolului adaugă circa 0,5 puncte procentuale la inflație.
Punctul critic rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de petrol. Blocajele sau riscurile militare din zonă au dus deja la scumpirea asigurărilor maritime și la evitarea rutei de către armatori. Cotația Brent a urcat rapid spre 80 de dolari, iar scenariile extreme vorbesc despre niveluri de peste 100 sau chiar 200 de dolari, dacă tranzitul ar fi complet oprit.
România nu importă masiv petrol direct din Golf, Kazahstanul rămâne principalul furnizor, însă piața petrolului este globală, iar orice perturbare majoră se reflectă instantaneu în prețuri. Mai mult, Lolea subliniază că România are cea mai ridicată rată de transmisie a scumpirilor la combustibil din Europa Centrală și de Est, ceea ce înseamnă că șocurile externe se simt mai rapid și mai intens la pompă. Efectele nu se opresc la carburanți. Petrolul are o pondere de 7–8% în coșul de consum, iar impactul indirect asupra transportului, producției și serviciilor poate eroda puterea de cumpărare și frâna creșterea economică. Transportatorii, industria chimică și HoReCa ar fi printre cele mai afectate sectoare.
Paradoxal, bugetul public ar putea încasa venituri suplimentare din accize și dividendele companiilor energetice de stat. Însă beneficiul fiscal ar veni pe fondul unei presiuni crescute asupra populației și al unor posibile cereri de plafonare a prețurilor, similare celor din criza energetică 2021–2022.
Deși România nu depinde direct de importuri masive din Golf, piața petrolului este globală, iar șocurile se transmit rapid. În plus, țara noastră are una dintre cele mai ridicate rate de transfer al scumpirilor la pompă din regiune. Impactul s-ar vedea în puterea de cumpărare, în costurile firmelor și, implicit, în ritmul de creștere economică. Durata conflictului rămâne variabila-cheie. Concluzia economistului este clară: durata conflictului este decisivă. Un episod scurt ar genera doar volatilitate temporară. O confruntare prelungită ar putea repoziționa inflația mult peste ținta BNR și ar readuce energia în centrul instabilității economice.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News
