Un nou studiu realizat de The Tax Institute, intitulat „Reforma Impozitării Veniturilor Personale. Sarcina fiscală în funcție de cât, nu de cum câștigăm”, evidențiază diferențe majore în modul de taxare a veniturilor din România.
Analiza, realizată de specialiști în domeniu, arată că sarcina fiscală variază semnificativ în funcție de sursa veniturilor, nu de nivelul acestora, ceea ce generează distorsiuni importante în sistem.
Potrivit studiului, pentru un venit brut de 10.000 de lei, povara fiscală poate varia între 6% și 41,5%, în funcție de modul în care sunt obținuți banii.
În unele cazuri, diferențele ajung chiar de până la 7 ori între contribuabili cu venituri similare.
Exemplele prezentate includ:
- un salariat cu venit brut de 10.000 lei plătește o sarcină fiscală totală de 41,5% (impozit pe venit, CAS și CASS);
- un contribuabil cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală plătește aproximativ 6%;
- un asociat unic al unei microîntreprinderi poate ajunge la o sarcină fiscală de doar 1–3%.
Concluzie: salariile, cel mai taxat tip de venit
Analiza arată că angajații sunt dezavantajați systematic și suportă o povară fiscală mult mai mare decât alte categorii de contribuabili cu venituri similare.
În preambulul lucrării se arată, inclusiv pe baza concluziilor unor instituții internaționale precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, că actualul sistem de impozitare este ineficient și inechitabil.
„Sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice din România generează costuri structurale – sub forma erodării bazei de impunere, a arbitrajului fiscal între forme juridice și a unei sarcini administrative disproporționate – care depășesc, potrivit datelor disponibile, costurile previzibile ale unei reforme coerente”, arată materialul.
Avertismentele instituțiilor internaționale
Raportul citează evaluări ale FMI, care estimează că o reformă fiscală coerentă ar putea aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB.
De asemenea, instituția a subliniat necesitatea unei reforme orientate spre echitate și eficiență, menținând stimulentele pentru muncă și investiții.
Totodată, FMI a avertizat anterior că modificările fiscale frecvente și imprevizibile afectează planificarea economică, iar Comisia Europeană a identificat volatilitatea fiscală drept un factor de frânare a investițiilor în România.
Concluzia autorilor studiului
Specialiștii concluzionează că diferențele actuale nu sunt simple dezechilibre tehnice, ci probleme structurale ale sistemului.
„Prin urmare, costul menținerii sistemului actual nu este doar o apreciere de oportunitate, ci o concluzie susținută conjugat de date bugetare și de evaluările instituționale ale FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
