10.6 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăSocialAdministratieSemnal de alarmă tras de managerii spitalelor din București. Șefa ASSMB îl...

Semnal de alarmă tras de managerii spitalelor din București. Șefa ASSMB îl acuză pe Rafila că ține sistemul sanitar în criză

Directorul Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București îi cere ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, să remedieze criza de personal din sistemul sanitar.

Managerii spitalelor aflate în administrarea Primăriei Municipiului București, dar și cadre medicale din unități sanitare aflate sub Ministerul Sănătății, trag un semnal de alarmă că sistemul nu va mai putea continua cu deficitul de personal din prezent.

“Astăzi (n.r. – 08.01.2024) s-a tras un semnal de alarmă, întrucât blocajul din sănatate a fost generat pe motive financiare, dar sub o aparentă economie a adus, de fapt, atât la pierderi de personal, cât și la pierderi pentru pacienți. Ne-am întâlnit cu dorința constructivă de a semnala faptul că încremenirea politicilor de sănătate poate duce la situații limită – în parte deja atinse în sistemul de sănătate”, a declarat Oana Sivache, directorul Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), instituție subordonată Primăriei Capitalei, în cadrul unei conferințe de presă.

ASSMB a organizat o ședință de lucru pe tema problemelor cu care se confruntă sistemul, la care au fost prezenți 100 de participanți: manageri, directori medicali, cadre medicale, președinți ai asociațiilor de pacienți și lideri ai organizației sindicale Sanitas.

“Cerem un plan național pe termen mediu și lung de politici de sănătate publică, unitar, pentru a urgenta rezolvarea problemelor grave semnalate astăzi aici. Cerem Ministerului Sănătății să recunoască starea de urgență cu privire la lipsa de personal din sistem și să facă o metodologie de ocupare a posturilor din sănătate pe o perioadă determinată de 1 an de zile, similar procedurilor din pandemie. De asemenea, cerem modificări ale procedurilor de aprobare a nevoilor din sănătate pe baza memorandumului. Singura entitate competentă în măsură să evalueze fundamentarea nevoilor în sănătate este Ministerul Sănătății, și nu alte ministere”, a afirmat Sivache.

Deficit de personal

“Deficitul de medici de care suferă România astăzi este determinat de mai mulți factori, în special de decizii fără analiză care să țină cont de realitățile sistemului la nivelul organismelor decidente. Exemplific un ciclu de formare a unui medic și totodată cum România are o reală problemă în gestionarea unui plan de dezvoltare durabilă: deși un ciclu de formare durează în medie 10 ani (6 ani facultate + cca 4 ani pregătire în rezidențiat) nu există o strategie a decidenților înspre acoperirea deficitului de medici (deficit actual de cca 15.000 de medici). Astfel că din cca 5.000 de elevi admiși la cursurile de formare universitară – 6 ani – la Facultatile de Medicină de pe teritoriul României (admisi in 2014) intră la rezidențiat cca 4.500 care susțin examenul în 2019, concurs organizat și finalizat cu două tipuri de opțiuni:

  • Rezidențiat cu post (la finalizarea pregătirii în rezidentțat medicul are asigurat postul în spitalul în care a fost angajat la câștigarea concursului)
  • Rezidentiat fără loc (la finalizarea pregătirii în rezidențiat medicul nu are asigurat postul, astfel că singurele opțiuni sunt fie sistemul privat, fie spitale din alte țări)

De reținut este faptul că ponderea este extrem de mică pentru rezidențiatul cu post (cca 12% din totalul absolvenților licențiați pot obține un post prin concurs). Raportat la situația actuală prin care ordonanța de urgență blochează concursurile de ocupare a unui post la stat, se elimină șansa oricărui medic proaspăt specialist (din cei cca 88% care nu au post – cca 4000 anual) să lucreze într-un spital de stat. În concluzie astăzi, în 2024, deși România are un deficit de 15.000 de medici statul, care a cheltuit cu școlarizarea lor 300 mil euro conform declarațiilor domnului ministru Rafila, blochează prin oug angajarea celor 4.000 medici deveniți astăzi proapăt specialiști”, a mai declarat directorul ASSMB.

Potrivit Oanei Sivache, odată cu deblocarea posturilor, s-ar rezolva pe termen scurt problema actuală a deficitului, însă pe termen lung este necesară elaborarea unei strategii care să anticipeze și să rezolve precoce acest deficit.

Investițiile blocate

Șefa ASSMB a prezentat lista principalelor obiective de investiții blocate la finalul anului trecut prin prisma intrării în vigoare a Ordonanței 90/2023:

1) Nu a fost posibilă continuarea lucrărilor pentru obținerea autorizației de ISU la Carol Davila și Filantropia

2) Întârziere pe Banca de Țesuturi (devierea cablului electric). S-a descoperit existența unui cablu care traversa șantierul și a fost nevoie de un contract cu Enel pe care nu l-am putut semna

3) Nu s-a contractat realizarea Studiului de Fezabilitate pentru mutarea locului de joacă de la Obregia necesar pentru realizarea prin PNRR a Centrului de psihiatrie pediatrică

4) Nu a fost semnat contractul pentru DALI-ul instalației de hidranți de la Colentina.

5) A expirat contractul de asistență tehnică din partea proiectantului la Ambulatoriul Babeș.

6) Nu a fost semnat actul adițional pentru suplimentare lucrări de ventilație grup alimentar Sf. Luca.

7) Nu a fost posibilă reluarea procedurilor de achiziție publică și, implicit, nu au fost semnate  contracte pentru 43 de tipuri de echipamente medicale.

Managerii spitalelor aflate în administrarea Primăriei Municipiului București, dar și cadre medicale din unități sanitare aflate sub Ministerul Sănătății, trag un semnal de alarmă că sistemul nu va mai putea continua cu deficitul de personal din prezent.

“Astăzi (n.r. – 08.01.2024) s-a tras un semnal de alarmă, întrucât blocajul din sănatate a fost generat pe motive financiare, dar sub o aparentă economie a adus, de fapt, atât la pierderi de personal, cât și la pierderi pentru pacienți. Ne-am întâlnit cu dorința constructivă de a semnala faptul că încremenirea politicilor de sănătate poate duce la situații limită – în parte deja atinse în sistemul de sănătate”, a declarat Oana Sivache, directorul Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), instituție subordonată Primăriei Capitalei, în cadrul unei conferințe de presă.

ASSMB a organizat o ședință de lucru pe tema problemelor cu care se confruntă sistemul, la care au fost prezenți 100 de participanți: manageri, directori medicali, cadre medicale, președinți ai asociațiilor de pacienți și lideri ai organizației sindicale Sanitas.

“Cerem un plan național pe termen mediu și lung de politici de sănătate publică, unitar, pentru a urgenta rezolvarea problemelor grave semnalate astăzi aici. Cerem Ministerului Sănătății să recunoască starea de urgență cu privire la lipsa de personal din sistem și să facă o metodologie de ocupare a posturilor din sănătate pe o perioadă determinată de 1 an de zile, similar procedurilor din pandemie. De asemenea, cerem modificări ale procedurilor de aprobare a nevoilor din sănătate pe baza memorandumului. Singura entitate competentă în măsură să evalueze fundamentarea nevoilor în sănătate este Ministerul Sănătății, și nu alte ministere”, a afirmat Sivache.

Deficit de personal

“Deficitul de medici de care suferă România astăzi este determinat de mai mulți factori, în special de decizii fără analiză care să țină cont de realitățile sistemului la nivelul organismelor decidente. Exemplific un ciclu de formare a unui medic și totodată cum România are o reală problemă în gestionarea unui plan de dezvoltare durabilă: deși un ciclu de formare durează în medie 10 ani (6 ani facultate + cca 4 ani pregătire în rezidențiat) nu există o strategie a decidenților înspre acoperirea deficitului de medici (deficit actual de cca 15.000 de medici). Astfel că din cca 5.000 de elevi admiși la cursurile de formare universitară – 6 ani – la Facultatile de Medicină de pe teritoriul României (admisi in 2014) intră la rezidențiat cca 4.500 care susțin examenul în 2019, concurs organizat și finalizat cu două tipuri de opțiuni:

  • Rezidențiat cu post (la finalizarea pregătirii în rezidentțat medicul are asigurat postul în spitalul în care a fost angajat la câștigarea concursului)
  • Rezidentiat fără loc (la finalizarea pregătirii în rezidențiat medicul nu are asigurat postul, astfel că singurele opțiuni sunt fie sistemul privat, fie spitale din alte țări)

De reținut este faptul că ponderea este extrem de mică pentru rezidențiatul cu post (cca 12% din totalul absolvenților licențiați pot obține un post prin concurs). Raportat la situația actuală prin care ordonanța de urgență blochează concursurile de ocupare a unui post la stat, se elimină șansa oricărui medic proaspăt specialist (din cei cca 88% care nu au post – cca 4000 anual) să lucreze într-un spital de stat. În concluzie astăzi, în 2024, deși România are un deficit de 15.000 de medici statul, care a cheltuit cu școlarizarea lor 300 mil euro conform declarațiilor domnului ministru Rafila, blochează prin oug angajarea celor 4.000 medici deveniți astăzi proapăt specialiști”, a mai declarat directorul ASSMB.

Potrivit Oanei Sivache, odată cu deblocarea posturilor, s-ar rezolva pe termen scurt problema actuală a deficitului, însă pe termen lung este necesară elaborarea unei strategii care să anticipeze și să rezolve precoce acest deficit.

Investițiile blocate

Șefa ASSMB a prezentat lista principalelor obiective de investiții blocate la finalul anului trecut prin prisma intrării în vigoare a Ordonanței 90/2023:

1) Nu a fost posibilă continuarea lucrărilor pentru obținerea autorizației de ISU la Carol Davila și Filantropia

2) Întârziere pe Banca de Țesuturi (devierea cablului electric). S-a descoperit existența unui cablu care traversa șantierul și a fost nevoie de un contract cu Enel pe care nu l-am putut semna

3) Nu s-a contractat realizarea Studiului de Fezabilitate pentru mutarea locului de joacă de la Obregia necesar pentru realizarea prin PNRR a Centrului de psihiatrie pediatrică

4) Nu a fost semnat contractul pentru DALI-ul instalației de hidranți de la Colentina.

5) A expirat contractul de asistență tehnică din partea proiectantului la Ambulatoriul Babeș.

6) Nu a fost semnat actul adițional pentru suplimentare lucrări de ventilație grup alimentar Sf. Luca.

7) Nu a fost posibilă reluarea procedurilor de achiziție publică și, implicit, nu au fost semnate  contracte pentru 43 de tipuri de echipamente medicale”, a mai afirmat Oana Sivache.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă