Preşedintele Joe Biden şi liderii Uniunii Europene cu care s-a întâlnit ieri la Casa Albă, au arătat un front unit, care apără dreptul Israelului de a se apăra împotriva Hamas şi care continuă să sprijine Ucraina împotriva Rusiei, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Reuniunea a avut loc pe fundalul unei multiplicări a crizelor în lume, iar preşedintele american Joe Biden şi liderii europeni Charles Michel şi Ursula von der Leyen au fost dornici să demonstreze soliditatea legăturii transatlantice pentru a le face faţă.
În scurte declaraţii adresate presei, preşedintele Joe Biden a salutat faptul că Statele Unite şi Uniunea Europeană sunt „unite pentru a sprijini poporul curajos al Ucrainei” împotriva Rusiei „şi acum pentru a sprijini Israelul după atacul terorist îngrozitor al Hamas”.
Ajunşi separat la Casa Albă, preşedintele Consiliului European Charles Michel şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au participat apoi la o întâlnire trilaterală cu preşedintele american.
La încheierea discuţiilor urma să fie dat publicităţii un comunicat de presă comun, fără a fi planificată o conferinţă de presă.
„Israelul are dreptul să se apere. Acest lucru trebuie făcut în conformitate cu dreptul internaţional umanitar, a spus Charles Michel, în timp ce von der Leyen i-a mulţumit preşedintelui american pentru „vizita remarcabilă” în Israel de miercuri.
„Aceste conflicte demonstrează necesitatea de a le face faţă împreună”, a spus ea, insistând asupra faptului că „evenimentele din Orientul Mijlociu nu ne pot distrage atenţia de la sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina”.
Europenii şi americanii încearcă, de asemenea, să evite deschiderea unui al doilea front cu Hezbollah-ul libanez şi, dincolo de aceasta, o escaladare regională cu ramificaţii imprevizibile, von der Leyen referindu-se în special la Iran.
Una din mizele acestei reuniuni la nivel înalt a fost, de asemenea, afişarea continuării unui sprijin ferm pentru Ucraina, într-un moment de oarecare ezitare la Washington din cauza crizei care paralizează Congresul american.
Pe ordinea de zi se află şi problema sensibilă a implicării în continuare a ţărilor terţe, prin care Rusia încearcă să eludeze sancţiunile internaţionale.
Aceste crize domină în mare măsură summitul transatlantic, care nu ar urma să conducă, aşa cum speră europenii, la un acord privind disputele comerciale deoarece negociatorii nu au reuşit să ajungă la un acord. Aceasta se referă în special la importurile americane de oţel european, vizat de taxele vamale impuse în 2018 de administraţia Trump. Suspendate în 2021, acestea ar putea fi reactivate dacă nu se ajunge la un acord înainte de sfârşitul anului.
UE spera la un acord privind mineralele esenţiale, necesare tranziţiei energetice, dar nici pe acest subiect discuţiile nu sunt încheiate, potrivit unei surse apropiate subiectului. Aceasta implică eliminarea aspectelor discriminatorii prezente în planul american pentru climă (IRA), votat în vara anului 2022.
Europenii şi-au exprimat speranţa ca la summit să poată fi anunţat un acord între UE şi SUA privind oţelul şi aluminiul, precum şi aprovizionarea cu minerale esenţiale.
De asemenea, liderii americani şi europeni urmau să discute despre urgenţa climatică şi tranziţia energetică, UE intenţionând să încurajeze SUA să facă mai mult.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
