Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat joi că toate ‘neînțelegerile’ cu Statele Unite în privința Ucrainei au fost rezolvate în urma unei întâlniri de la începutul acestei luni între președintele Vladimir Putin și trimisul american Steve Witkoff, relatează Reuters, potrivit Ukrainska Pravda.
Kremlinul a lăudat întâlnirea din 2 decembrie cu Witkoff și ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner, ca fiind ‘constructivă’, deși nu s-au realizat progrese majore pentru a soluționa războiul din Ucraina.
Lavrov a declarat joi că discuțiile au confirmat ‘înțelegerile reciproce’ la care s-a ajuns între Putin și Trump la un summit din Alaska, din august.
‘Acum, aici, în negocierile noastre cu americanii pe tema Ucrainei, cred personal că neînțelegerile și erorile de comunicare au fost rezolvate’, a spus el.
Lavrov a adăugat că Rusia dorește un pachet de documente convenit pentru a susține un acord de pace pe termen lung și durabil în Ucraina, cu garanții de securitate pentru toate părțile implicate.
‘Le-am transmis colegilor noștri americani propuneri suplimentare privind garanțiile de securitate colectivă’, a declarat Lavrov. ‘Înțelegem că, atunci când discutăm despre garanțiile de securitate, nu ne putem limita doar la Ucraina’, a adăugat el.
De asemenea, Lavrov a atenționat că Rusia nu va accepta ca Ucraina să devină stat membru al NATO și că Moscova dorește protecție pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina.
Rusia cere și ea garanții de securitate
Totodată, Lavrov a respins propunerile europene pentru o reglementare pașnică a războiului din Ucraina și a amintit că și Rusia are nevoie de garanții de securitate în relația cu NATO, transmite EFE.
‘Europa încearcă prin toate mijloacele să ajungă la masa negocierilor. Dar aceste idei pe care Europa le născocește nu vor fi utile pentru negocieri’, a declarat Lavrov, adresându-se corpului diplomatic străin staționat la Moscova.
Lavrov a subliniat că, pe baza informațiilor divulgate în presă despre consultările dintre europeni și SUA, primii doresc ca Washingtonul să acorde garanții de securitate Kievului, ‘ignorând orice fel de interese de securitate ale Rusiei’.
‘Aceasta este o poziție unilaterală. Nu am nicio îndoială că nu are niciun viitor, dacă ceea ce spun ei este adevărat’, a declarat el.
Ca răspuns, Lavrov a subliniat că proiectul de securitate colectivă pe care Moscova l-a prezentat NATO în decembrie 2021, cu două luni înainte de începerea campaniei militare rusești în Ucraina, ‘rămâne valabil’.
‘Acesta poate fi un punct de plecare, sau unul dintre punctele de plecare, pentru astfel de discuții… Când vorbim despre garanții de securitate, nu ne putem limita doar la Ucraina’, a remarcat el.
El a amintit că proiectul prezentat de Rusia în 2021 se referea la ‘securitatea indivizibilă’, care includea obligații legale și mecanisme de control, și la respingerea de către Kremlin a extinderii NATO în Europa de Est și în spațiul postsovietic.
Atunci, Rusia a prezentat cereri considerate inacceptabile de Occident, cum ar fi revenirea Alianței Atlantice la granițele sale din 1997 – adică la situația anterioară extinderii sale către fostele țări ale blocului comunist și cele trei republici baltice.
‘Dar exact asta nu își dorește categoric Occidentul, cel puțin Europa de Vest, deoarece a decis să ne considere dușmanul etern’, a insistat ministrul rus.
Lavrov a subliniat că, la summitul ruso-american din Alaska din august, Moscova a prezentat Washingtonului ‘propuneri suplimentare’ privind securitatea colectivă.
Moscova este pregătită să abordeze această problemă ‘ținând cont de interesele tuturor părților și realizând un echilibru între ele pe o bază colectivă, luând în considerare realitatea existentă’, a declarat el.
Ucraina va purta discuții suplimentare joi cu așa-numita Coaliție a Voinței – condusă de partenerii europeni ai Kievului dispuși să contribuie la securitatea sa după război – după ce a răspuns în ziua precedentă planului de pace al președintelui american Donald Trump.
Zelenski speră să elaboreze trei documente separate cu SUA și Europa. Unul va avea ca scop încheierea războiului cu Rusia, în timp ce celelalte două vor oferi Ucrainei garanții de securitate și investiții pentru reconstrucția sa postbelică.
Întrucât Rusia refuză să declare un armistițiu, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților săi ca, dacă doresc ca alegerile prezidențiale să aibă loc înainte de sfârșitul războiului, să ofere garanții de securitate.
Miniștrii afacerilor europene ai Uniunii Europene se întâlnesc, de asemenea, în orașul ucrainean Lvov pentru a discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate, în principal în Belgia, pentru a continua sprijinirea Ucrainei. Belgia se opune acestui pas, temându-se de potențiale repercusiuni financiare pentru țară.
Lavrov amenință europenii cu războiul
Totodată, Serghei Lavrov a reiterat joi, așa cum a făcut recent președintele Vladimir Putin, că, dacă europenii vor război, Rusia este pregătită, potrivit EFE.
‘Pe de altă parte, există o frenezie militaristă. Și, așa cum a spus președintele nostru (Vladimir Putin), dacă Europa vrea război, suntem pregătiți’, a subliniat șeful diplomației ruse.
Lavrov a denunțat planurile Uniunii Europene (UE) de a-și consolida forțele ‘chiar la granițele Rusiei și Belarusului’ și a susținut că ‘numai în Polonia și-au anunțat intenția de a crește de 30 de ori producția de muniție de 155 mm’.
La fel ca Putin, șeful diplomației ruse a insistat că Rusia nu are planuri de a ataca o țară din NATO și și-a exprimat disponibilitatea de a formaliza acest angajament într-un document obligatoriu din punct de vedere juridic.
Printre alte acuzații repetate la adresa europenilor ca fiind responsabili de conflict, Lavrov a subliniat rezultatele umanitare obținute în timpul negocierilor de pace.
‘Până în prezent, am transferat peste 11.000 de cadavre ale soldaților căzuți din Forțele Armate Ucrainene la Kiev și, în schimb, am primit 201 cadavre ale propriilor noștri soldați’, a informat el.
În plus, ‘aproape 2.500 de persoane din fiecare parte au putut să se întoarcă acasă’ în mai multe faze de repatriere, a explicat el.
Potrivit lui Lavrov, în ciuda progreselor, Kievul a decis să suspende negocierile, iar ‘Occidentul nu a reacționat în niciun fel la acest lucru’.
El a acuzat Ucraina că intenționează să profite de un eventual armistițiu pentru a se reînarma și a-și înlocui pierderile, motiv pentru care Rusia nu vrea să fie de acord cu această cerință, pe care președintele Zelenski a reintrodus-o ca răspuns la cererea SUA ca alegerile prezidențiale să aibă loc în această țară aflată sub incidența legii marțiale.
Potrivit lui Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului Securității Rusiei, armata rusă a recrutat de la începutul anului în curs încă 430.000 de soldați.
Țările europene acuză Rusia și principalul său aliat, Belarus, că folosesc tactici de război hibrid, de la drone la baloane, pentru a semăna instabilitate pe continent.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
