Rusia amenință cu utilizarea armelor nucleare în caz de acțiuni care amenință suveranitatea sa, avertizând Europa despre riscurile unui conflict direct cu NATO.
Rusia își rezervă dreptul de a utiliza arme nucleare în caz de „acțiuni neprietenoase” care amenință suveranitatea și integritatea teritorială, a declarat Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Sergei Shoigu, într-un interviu acordat agenției de știri TASS pe 24 aprilie 2025. Declarațiile vin pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa și al reducerii prezenței militare a SUA pe continent, scrie The Kyiv Independent.
Shoigu a subliniat că Moscova „monitorizează îndeaproape” pregătirile militare ale țărilor europene, avertizând că orice acțiune neprietenoasă va fi tratată cu măsuri „simetrice și asimetrice”, inclusiv prin recurgerea la arsenalul nuclear. Potrivit oficialului rus, politica de descurajare nucleară se aplică atât statelor, cât și coalițiilor militare care consideră Rusia un adversar potențial și care dețin arme de distrugere în masă.
Provocările europene și pericolul unui conflict nuclear
Shoigu a subliniat că orice forțe de menținere a păcii care ar fi desfășurate în Ucraina, pentru a monitoriza un eventual armistițiu, ar fi considerate de Kremlin o provocare directă. El a avertizat că implementarea unui astfel de scenariu ar putea duce la un conflict direct între NATO și Rusia, cu riscul unui război mondial.
În contextul unui posibil acord de pace, Shoigu a subliniat că Europa ar trebui să înțeleagă că o escaladare a conflictului ar putea avea consecințe grave pentru întreaga lume. Acesta a reiterat poziția oficială a Rusiei, care include utilizarea armelor nucleare pentru a răspunde agresiunii, chiar și în absența unui atac nuclear direct.
Politica de descurajare nucleară și schimbările recente
În noiembrie 2024, Rusia a actualizat politica sa oficială de descurajare nucleară, extinzând dreptul de a utiliza arme nucleare nu doar în caz de agresiune nucleară, ci și în fața atacurilor convenționale care amenință grav securitatea țării sau a aliatului său apropiat, Belarus. Deși Rusia a făcut amenințări repetate cu arme nucleare de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, până acum aceste amenințări nu s-au materializat.
Contextul internațional și acordul de la Budapesta
Declarațiile lui Shoigu vin pe fondul unui context geopolitic tensionat, în care Statele Unite, prin vocea vicepreședintelui JD Vance, au avertizat că ar putea abandona eforturile de pace dacă ambele părți refuză să accepte propunerea americană de recunoaștere temporară a teritoriilor ocupate de Rusia. Ucraina, care a renunțat la armele nucleare în urma semnării Memorandumului de la Budapesta în 1994, s-a declarat nemulțumită de lipsa de garanții de securitate oferite de marile puteri, inclusiv Rusia.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
