În sectorul regenerabilelor, producția eoliană a scăzut, în timp ce energia solară a înregistrat o creștere substanțială
România a înregistrat în 2025 creșteri semnificative ale fluxurilor comerciale de energie electrică, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Exporturile au urcat cu 33,8%, la 14,513 miliarde kWh, iar importurile cu 32,3%, la 18,256 miliarde kWh, comparativ cu anul precedent.
Resursele totale de energie electrică au atins 69,645 miliarde kWh, în creștere cu 3,396 miliarde kWh față de 2024. Producția termocentralelor a scăzut ușor cu 0,5%, până la 17,372 miliarde kWh, iar cea hidro cu 13,3%, la 12,404 miliarde kWh. Energia nucleară a crescut ușor, cu 0,9%, până la 11,012 miliarde kWh.
În sectorul regenerabilelor, producția eoliană a scăzut cu 312,7 milioane kWh, la 6,045 miliarde kWh, în timp ce energia solară a înregistrat o creștere substanțială, cu 1,144 miliarde kWh, până la 4,552 miliarde kWh.
Consumul final de energie electrică s-a redus cu 0,9%, la 50,048 miliarde kWh, scăderi fiind raportate atât în industrie, cât și în iluminatul public (-3,3%) și consumul casnic (-1%). Consumul propriu tehnologic din rețele și stații a crescut la 5,083 miliarde kWh, cu 186,5 milioane kWh mai mult față de 2024.
La nivelul resurselor de energie primară, totalul a urcat la 33,934 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 1,222 milioane tep față de 2024. Producția internă a scăzut cu 2,3%, la 16,526 milioane tep, iar importurile au crescut cu 10,2%, până la 17,407 milioane tep.
Datele arată că România continuă să joace un rol important în comerțul regional cu energie, cu un dezechilibru între producția internă și necesarul de import, în contextul creșterii exporturilor și al diminuării consumului intern. Aceasta evidențiază și o tranziție parțială către surse regenerabile, cu accent pe fotovoltaice, în timp ce hidro și eolianul întâmpină dificultăți în menținerea producției.
Exporturile și importurile record reflectă atât cererea externă, cât și necesitatea acoperirii deficitului intern, în timp ce România își optimizează mixul energetic pentru a răspunde simultan obiectivelor de securitate energetică și tranziție verde.
Pe fondul creșterii exporturilor și importurilor, România se confruntă cu provocări legate de echilibrul dintre producția internă și cererea externă. Scăderea producției hidro și eoliene semnalează dependența de condițiile meteorologice și limitele infrastructurii existente, în timp ce creșterea energiei solare arată un avans al investițiilor în surse regenerabile. Dezechilibrul dintre consumul intern în scădere și fluxurile comerciale crescute subliniază importanța optimizării rețelelor și stocării energiei pentru a asigura securitatea energetică și stabilitatea prețurilor pe piața internă.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
