Îmbătrânirea populației este o tendință comună la nivel european, dar în România procesul s-a produs într-un interval mult mai scurt
Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică indică faptul că România a intrat într-o fază demografică profund diferită de cea de acum un deceniu: populația se reduce constant, îmbătrânește accelerat și se concentrează tot mai mult în câteva zone ale țării. Analiza „Tendințe sociale”, citată de Agerpres, arată că în intervalul 2015–2025 există județe care au pierdut peste o zecime din numărul de locuitori.
Potrivit statisticienilor, momentul de cotitură în raportul dintre tineri și vârstnici a fost anul 2008, când migrația masivă a populației active a început să schimbe structura pe vârste a României. De atunci, ponderea persoanelor în vârstă a crescut constant, generând presiuni economice și sociale tot mai vizibile, de la piața muncii până la sistemul de pensii.
INS subliniază o distincție esențială între populația după domiciliu și populația rezidentă. În acte, România are aproximativ 21,7 milioane de persoane, însă în realitate, numărul celor care trăiesc efectiv în țară este de circa 19 milioane. Diferența este explicată de migrația externă, fenomen care complică planificarea politicilor publice și creează o imagine artificial mărită a populației reale.
Îmbătrânirea populației este o tendință comună la nivel european, dar în România procesul s-a produs într-un interval mult mai scurt. Președintele INS, Tudorel Andrei, a arătat în mai multe analize că stabilizarea populației ar presupune fie relansarea natalității, fie un aport semnificativ din migrație, ambele scenarii fiind dificil de realizat în lipsa unui cadru economic atractiv. În 2024, populația rezidentă a României s-a situat în jurul pragului de 19 milioane, iar menținerea acestuia devine tot mai problematică.
Datele europene confirmă amploarea fenomenului: ponderea populației de peste 65 de ani a ajuns la 21,3% în Uniunea Europeană, iar în România la aproximativ 20%. În paralel, vârsta medie a populației românești a urcat la 42,9 ani, iar vârsta mediană la 43,7 ani, semn al unei îmbătrâniri rapide.
Disparitățile teritoriale se adâncesc. Județe precum Teleorman au ajuns la o vârstă medie de aproape 47 de ani, în timp ce altele, precum Iași, rămân relativ mai tinere. Localitățile mici sunt cele mai vulnerabile, unele depășind o vârstă medie de 50 de ani, ceea ce accelerează declinul serviciilor publice și al economiei locale.
Indicele de îmbătrânire a ajuns la 130 de vârstnici la 100 de copii, față de 106 în urmă cu un deceniu, iar raportul de dependență demografică a crescut la 56 de persoane dependente la 100 de adulți activi. Aceste cifre explică presiunea tot mai mare asupra bugetului public, lipsa forței de muncă și dificultatea susținerii creșterii economice.
Concluzia specialiștilor este clară: România intră într-o etapă demografică specifică statelor dezvoltate, fără a fi atins încă nivelul lor de prosperitate.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
