Datele Eurostat arată că „a avea casa ta” nu înseamnă neapărat spațiu și confort. Peste 40% dintre români trăiesc în locuințe supraaglomerate.
Deși se numără printre statele Uniunii Europene cu cele mai ridicate rate de proprietate a locuințelor, România ocupă primul loc în clasamentul supraaglomerării.
Statisticile Eurostat, citate de Visual Capitalist, scot la iveală o realitate care contrazice percepția tradițională potrivit căreia deținerea unei locuințe echivalează automat cu un trai decent.
La nivelul UE, 16,9% din populație locuia în spații supraaglomerate, în scădere față de 18,1% în 2023.
România depășește însă de peste două ori media europeană: 40,7% dintre români trăiesc în gospodării considerate supraaglomerate conform criteriilor oficiale Eurostat.
România, pe primul loc în clasament
După România, în topul supraaglomerării urmează Letonia (39,3%), Bulgaria (33,8%), Polonia (33,7%) și Croația (31,7%).
La capătul opus al clasamentului se află Cipru (2,4%), Malta (4,4%) și Țările de Jos (4,6%), unde fenomenul este rar întâlnit.
Cum definește Eurostat supraaglomerarea
Potrivit metodologiei Eurostat, o locuință este considerată supraaglomerată dacă nu oferă un număr minim de camere raportat la structura familiei: o cameră pentru gospodărie, una pentru fiecare cuplu, una pentru fiecare adult singur, camere separate pentru adolescenți și pentru copiii sub 12 ani.
În România, aceste criterii sunt greu de îndeplinit în multe cazuri, mai ales în locuințele vechi, moștenite sau construite după standarde care nu mai corespund realităților actuale.
Specialiștii explică situația printr-un cumul de factori: fond locativ învechit, locuințe de dimensiuni reduse, traiul multigenerațional, migrația internă și lipsa unei piețe funcționale de locuințe sociale.
La acestea se adaugă costurile ridicate ale construcțiilor noi, raportate la nivelul veniturilor.
Modelul german, în contrast cu realitatea românească
La nivel european, diferențele sunt evidente. Țări precum Germania au o proporție mare de chiriași, dar dispun de o piață stabilă, locuințe bine dimensionate și prețuri mai predictibile.
România, în schimb, combină o rată foarte mare a proprietății cu una dintre cele mai slabe situații privind spațiul locativ.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
