Realitatea din spitalele publice arată un decalaj major față de standardele europene
La Aspen HealthCare Summit, discuțiile despre viitorul sistemului medical românesc au avut un ton de alarmă, dar și de oportunitate: în timp ce digitalizarea este prezentată drept inevitabilă, realitatea din spitalele publice arată un decalaj major față de standardele europene.
Tema centrală a fost integrarea României în infrastructura digitală de sănătate a European Union și capacitatea reală a sistemului de a valorifica fondurile din PNRR, pentru a face saltul tehnologic promis.
Unul dintre momentele-cheie ale dezbaterii a venit din zona experților în date medicale. Tudor Pitulac, specialist în proiecte de cercetare în domeniul datelor, a invocat exemplul clasic al medicului Ignaz Semmelweis, cel care a demonstrat, încă din secolul al XIX-lea, că analiza corectă a datelor poate salva vieți prin simpla schimbare a procedurilor de igienă. Mesajul a fost unul direct: și astăzi, medicina se află într-un punct similar, în care datele pot transforma radical sistemul, dacă sunt înțelese și folosite corect.
În prezent, marea problemă nu mai este lipsa informației, ci fragmentarea și calitatea ei. Datele medicale sunt descrise de experți ca fiind adesea incomplete sau neuniforme, ceea ce face dificilă interoperabilitatea sistemelor. Chiar dacă la nivel european au fost agreate standarde precum HL7 FHIR sau SNOMED CT, provocarea reală rămâne integrarea bazelor existente într-un sistem coerent, nu doar conectarea lor teoretică.
O direcție concretă discutată vizează corelarea registrelor medicale, de la vaccinare la screening oncologic și evidența cancerelor, pentru a permite o imagine completă asupra stării de sănătate a populației. Un diagnostic sever a venit din zona evaluării infrastructurii spitalicești. În baza unui proiect derulat în context PNRR și în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății, Ioana Novac a arătat că aproximativ 90% dintre spitalele publice analizate se află la nivelul zero în ceea ce privește dosarul medical electronic. Cu alte cuvinte, digitalizarea de bază lipsește în cea mai mare parte a sistemului.
Pentru reducerea decalajului, sunt pregătite sesiuni regionale de instruire și programe de formare digitală pentru personalul medical și administrativ, în încercarea de a ridica treptat nivelul de maturitate tehnologică al spitalelor. În paralel, este în derulare și o analiză legislativă privind pașii necesari pentru alinierea României la Spațiul European al Datelor de Sănătate în anii următori.
În zona instituțională, reprezentanți ai sistemului de asigurări de sănătate au subliniat că România are o oportunitate rară de modernizare prin fondurile PNRR destinate infrastructurii IT. Viziunea pentru perioada următoare include trecerea de la utilizarea statică a datelor la sisteme inteligente de analiză și alertare. Se discută inclusiv despre dezvoltarea unei aplicații mobile pentru pacienți, care să centralizeze date medicale precum analize, imagistică și recomandări, dar și despre utilizarea inteligenței artificiale pentru notificări personalizate privind prevenția și riscurile medicale.
În logica noii paradigme, prevenția nu mai este doar un concept teoretic, ci devine dependentă de implicarea activă a cetățeanului și de capacitatea sistemului de a transforma datele în acțiuni medicale concrete.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
