Parlamentul Republicii Srpska (RS), cu majoritate sârbă, una dintre cele două entități care alcătuiesc Bosnia-Herțegovina, a convocat un referendum pentru 25 octombrie prin care contestă hotărârea judecătorească ce l-a înlăturat de la putere pe liderul prorus și secesionist, Milorad Dodik, și a reaprins criza politică din țara din Balcani, potrivit AFP.
Dodik a fost condamnat pe 1 august la un an de închisoare și șase ani de interdicție de a ocupa funcții politice pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale a Bosniei-Herțegovina și ale Înaltului Reprezentant Internațional pentru această țară, Christian Schmidt.
La mijlocul lunii, Curtea din Bosnia-Herțegovina a admis cererea lui Dodik de a plăti o amendă de aproximativ 18.500 de euro pentru a evita executarea pedepsei cu închisoarea.
Ca urmare a acestei hotărâri, pe 18 august, instanța a respins apelul lui Dodik și i-a pus capăt mandatului de președinte al RS. De la acea dată, Comisia Electorală Centrală trebuie să convoace alegeri pentru un nou președinte în termen de 90 de zile.
Însă parlamentul sârbo-bosniac din Banja Luka (nord) a respins toate aceste decizii într-un vot de vineri seară și i-a cerut lui Dodik, care anunțase deja că ‘nu va demisiona’, să ‘continue să slujească în calitate de președinte al RS’.
Întrebarea la care cetățenii vor răspunde în referendum, așa cum a decis parlamentul, este: ‘Acceptați deciziile străinului neales Christian Schmidt și verdictul Curții neconstituționale a Bosniei și Herțegovinei împotriva președintelui Republicii Srpska, precum și decizia Comisiei Electorale Centrale de a revoca mandatul președintelui Republicii Srpska, Milorad Dodik?’
Autoritățile secesioniste nu îl recunosc pe Schmidt ca Înalt Reprezentant legitim, susținând că numirea sa nu a fost confirmată de Consiliul de Securitate al ONU din cauza opoziției Rusiei și Chinei, argumente respinse ca nevalide de secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
De asemenea, autoritățile secesioniste de la Banja Luka nu recunosc instanțele centrale bosniace și, din februarie, nu au permis poliției centrale bosniace să opereze în RS.
Potrivit experților juridici din Sarajevo, Constituția actuală nu prevede posibilitatea ca entitățile să organizeze independent referendumuri privind deciziile instituțiilor statului.
Sârbii bosniaci nu mai doresc să trăiască alături de musulmanii bosniaci
Parlamentul RS a decis, de asemenea, vineri seară, să pregătească un proiect de rezoluție privind ‘autodeterminarea poporului sârb și a Republicii Srpska’, nici acest lucru nefiind prevăzut de Constituție în cazul entităților țării.
Dintre cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat în favoarea organizării referendumului, a remarcat președintele Parlamentului, Nenad Stevandic. Deputații opoziției, dintre care unii erau prezenți în sală, au refuzat să voteze.
‘Nu vă voi sta în cale (…) dar intrați pe un teren minat’, a declarat Nebojsa Vukanovic, un deputat al opoziției și critic acerb al lui Milorad Dodik, scrie AFP.
Dodik, în vârstă de 66 de ani, care amenință de ani de zile să rupă RS de Bosnia-Herțegovina și să se unească cu Serbia, a repetat în discursul său din timpul dezbaterii parlamentare că coexistența cu musulmanii bosniaci, populația majoritară a țării, nu este posibilă și l-a numit ‘idiot’ de nu mai puțin de 30 de ori pe un deputat al opoziției care a pledat pentru un acord cu autoritățile centrale bosniace.
De la sfârșitul războiului (1992-1995), Bosnia-Herțegovina a funcționat cu o putere centrală slabă, definită de Acordurile de Pace de la Dayton, care au împărțit țara în două entități autonome cu puteri largi – Federația Bosniaco-Croată și Republica Srpska – plus districtul Brcko, cu o președinție tripartită și supravegherea Înaltului Reprezentant Internațional.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
