Clădirile istorice din România necesită renovare și reabilitare meticuloasă pentru a le păstra spiritul și personalitatea autentică.
Pentru ca o clădire să fie declarată de importanță istorică, ea trebuie să fie veche de cel puțin 50 de ani, rară în localitate, zonă sau regiune, reprezentativă pentru un curent artistic sau o perioadă istorică. Dar cel mai important, trebuie să aibă valoare memorială. Respectiv să aibă o istorie legată de personalități, evenimente sau momente istorice. Odată declarată monument istoric, proprietarii clădirii nu mai pot interveni asupra acesteia decât cu acordul autorităților.
Clasificate în patru grupe distincte de către Institutul Național al Patrimoniului (arhitecturale, arheologice, publice, memoriale și funerare), aceste monumente spun povești convingătoare din trecutul României. Iar monumentele istorice din România cuprind o gamă variată de cladiri cu stiluri arhitecturale diferite – biserici, castele, cetăți, reședințe particulare, instituții publice – in stil neoclasic, art-deco sau capodopere Art Nouveau. Începând cu anul 2015, peste 30.000 de clădiri au fost listate ca monumente istorice, multe dintre acestea fac parte chiar din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Din păcate, clădirile de patrimoniu nerestaurate și neconsolidate se degradează constant și riscă prăbușirea în cazul unui cutremur major. De aceea, conservarea patrimoniului cultural al României prin renovarea și reabilitarea clădirilor istorice este un efort vital.
Procesul de reabilitare a clădirilor istorice
Lucrările ample de consolidare şi restaurare a clădirilor necesită intervenții de specialitate foarte scumpe. În practică, investiția pentru restaurarea unei clădiri poate ajunge până la echivalentul costului de construcție al unei clădiri noi cu un nivel de finisare ridicat. Recunoscând urgența păstrării istoriei culturale, civilizaționale și naționale, autoritățile din România au alocat oportunități semnificative de finanțare și fonduri europene nerambursabile pentru reabilitarea clădirilor istorice. In Oradea, Timisoara, Alba Iulia, Cluj, procesul de consolidare este mai accelerat.
Din 2016, proprietarii, persoane fizice, beneficiază de facilități fiscale, dacă folosesc fonduri proprii pentru întreținerea monumentelor istorice. În 2021, Primăria Municipiului București a lansat Programul Municipal de Restaurare pentru finanțarea proiectării, consolidării, restaurării și punerii în valoare a clădirilor istorice locale, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat.
Legea a fost modificată pentru a permite o finanțare de peste 50% pentru renovarea fațadelor clădirilor istorice, iar diverse proiecte în curs de desfășurare includ restaurarea, consolidarea, modernizarea și reamenajarea a numeroase structuri istorice din orașele României.
Rolul PlanRadar în eficientizarea renovării și reabilitării clădirilor istorice
În procesul de renovare a clădirilor istorice, integrarea tehnologiei BIM (Building Information Modeling) s-a dovedit a fi foarte eficientă pentru arhitecți, proiectanți, ingineri și echipele de construcții.
Aplicația de construcții PlanRadar încorporează tehnologia BIM si oferă astfel utilizatorului control facil și direct al clădirii și planului de reconsolidare. Prin proiectarea 3D a modelelor, se asigură vizibilitatea tuturor elementelor de construcție cu maximă acuratețe de către toți membrii echipei, într-un mediu digitalizat și ușor de controlat, oricare ar fi dimensiunea, forma, materialele și arhitectura suprafeței care urmează a fi restaurată.
Sistemul facilitează comunicarea eficientă în echipă și rezolvarea rapidă a problemelor, permițând firmelor de construcții să finalizeze cu succes proiecte complexe de restaurare, inclusiv consolidarea delicată a monumentelor istorice.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
