Rectorul Universității din București realizează acțiuni de poliție politică, a scris consilierul local PNL al sectorului 1 Dan Podaru, fost prodecan al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, pe pagina sa de Facebook.
“Astăzi, 13.10.2023, am avut prima înfățișare, împotriva Rectorului Universității din București, Marian Preda, Universității din București și a Decanului FJSC Antonio Momoc, în cazul acțiunii de suspendare a hotărârii de revocare a mea din funcția de prodecan (epurare politică pe care am evidențiat-o încă din lunile iunie-iulie și o puteți regăsi în presă în diferite articole)”, a afirmat Podaru.
Fostul prodecan al FJSC mai susține că: “prin înscrisurile depuse de către Departamentul Juridic al Universității din București, se confirmă, într-o manieră de necontestat, faptul că revocarea mea din funcție a reprezentat o execuție politică”.
Podaru a postat ;I fotografii în care “se regăsește documentul 12065/26.06.2023, care reprezintă răspunsul Decanului Antonio Momoc la anumite solicitări exprese pe care i le adresează Rectorul Universității din București, într-un document anterior”.
“De fapt, în substrat, Rectorul îl instigă pe Decan, cerându-i să aibă o conduită reprobabilă în ceea ce mă privește, prin discriminare și epurare politică.
Din răspunsul Decanului Antonio Momoc, așa cum puteți și dumneavoastră observa, reiese faptul că Rectorul și conducerea Universității din București sunt preocupați de culoarea politică a profesioniștilor și experților pe care i-am avut, de-a lungul timpului, invitați, la diferite cursuri și ore de seminar. Acest tip de interes exagerat față de apartenența politică a oricărui tip de invitat pe care l-am avut eu vreodată la ore reprezintă o formă de hărțuire și o formă de discriminare. De altfel, chiar Decanul invocă, în răspunsul atașat, faptul că „Decanul facultății nu este îndreptățit să solicite de la toți invitații la cursuri sau seminarii, informații cu privire la apartenența lor politică, fapt ce ar putea fi interpretat ca un factor de discriminare pe bază de apartenență politică.”
Afirmația domnului Decan Antonio Momoc îl incriminează pe Rectorul Marian Preda, demonstrând faptul că acesta îi cerea Decanului informații despre apartenența politică a invitaților, irelevante în procesul educațional (având în vedere faptul că la nivelul facultății, invitații s-au prezentat ca profesioniști în modă, publicitate etc., nu ca oameni politici, acest lucru fiind interzis). Unul dintre invitați, a fost, spre exemplu, unul dintre cei mai reprezentativi creatori de modă din România, o persoană invitată ca profesionist și expert, pentru a asigura studenților contact direct cu profesioniști ai domeniului, în niciun caz ca reprezentat al vreunei formațiuni politice, religii sau ideologii.
Mai mult decât atât, Decanul Antonio Momoc se autoincriminează, transmițându-i Rectorului Marian Preda faptul că, la nivelul facultății, au existat alți colegi care au avut invitați oameni politici, care s-au și prezentat în poziția lor de oameni politici la seminarii, având intervenții tematice, din sfera politică, caz în care Antonio Momoc, asemenea Rectorului Universității din București, nu au sesizat nicio neregulă și nu au luat nicio măsură.
La punctul 3 al răspunsului Decanului, acesta recunoaște nevinovăția mea, discutând ipotetic despre o decizie a unei ipotetice comisii abilitate, care ar fi putut să analizeze dacă este etic sau nu ca eu să fac parte dintr-o anumită Comisie sau nu, ori o asemenea ipoteză este de domeniul fantasticului, deoarece nici la nivelul facultății și nici la nivelul Universității, nu a existat niciodată o acțiune de cercetare a acestei presupuse incompatibilități.
În consecință, Comisia și hotărârea ipotetice neexistând, decizia Decanului, aprobată de Rector de revocarea a mea se bazează pe credințele și supozițiile Rectorului și Decanului, nu pe fapte concrete care să îmi demonstreze vreun fel de vinovăție în vreo speță.
Punctul 4 al răspunsului Decanului demonstrează faptul că una dintre motivațiile revocării mele ar fi fost dorința Departamentului de Jurnalism de a avea o reprezentare mai vizibilă la nivelul managementului facultății, prin a avea un prodecan din Departamentul de Jurnalism. Acest lucru reprezintă, din nou, un fals argument, întrucât nici până la data de 13.10.2023, nu a fost numit un prodecan din cadrul Departamentului de Jurnalism, Rectorul Marian Preda transferând responsabilitățile prodecanului cu studenții către prodecanul responsabil cu cercetarea, rămas în management. În consecință, urgența invocată de Antonio Momoc în documentul de revocare, privitor la nemulțumirea Departamentului de Jurnalism, este falsă, inventată și nu s-a susținut prin măsurile luate de Decan ulterior revocării mele.
Toate elementele referitoare la apartenența politică prezentate în răspunsul 12065/26.06.2023 reprezintă o dovadă a acțiunilor de hărțuire politică și discriminare pe care Rectoratul le-a ordonat și realizat sistematic și recurent împotriva mea.
În consecință, voi continua cu determinare toate acțiunile legale defășurate împotriva Rectorului Marian Preda, Universității din București și Decanului Antonio Momoc. Documentul atașat demonstrează clar intențiile insidioase, tendențioase ale acestora împotriva mea.
Prin prezenta anunț că voi depune și o plângere penală pentru abuz în serviciu, constând în activități de poliție politică și epurare politică, împotriva Rectorului Marian Preda”, a mai scris Dan Podaru.
Acesta a fost eliberat din funcția de prodecan al FJSC, printr-o decizie a decanului Antonio Momoc, după insistențe ale rectorului Marian Preda, după cum susțin surse din cadrul Universității din București.
Podaru a acționat în instanță instituția de învățământ superior, considerând abuzivă decizia decanului.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
