Terapia cu aerosoli este o tehnică de administrare a medicamentelor direct în căile respiratorii și plămâni. Un aerosol este o suspensie de particule lichide și/sau solide, de obicei administrată de un dispozitiv medical, cum ar fi un inhalator. Un dispozitiv medical este utilizat pentru a transforma medicamentul în particule fine de aerosoli care pot fi inhalate sau propulsate direct în căile respiratorii și plămâni. Bronhodilatatoarele și corticosteroizii sunt cele mai frecvent administrate medicamente prin inhalare.
Aparatele cu aerosoli livrează medicamentele direct în fluxul sanguin prin plămâni, fără complicații, cum ar fi durerea și infecția la locul injectării. Această tehnică este folosită mai ales pentru dozarea medicamentelor pentru afecțiuni pulmonare cum ar fi astmul, dar poate fi benefică și pentru alte terapii.
Care sunt utilizările terapiei care folosește aparate cu aerosoli?
Utilizarea principală a terapiei cu aerosoli este tratamentul tulburărilor respiratorii care includ:
● Boli pulmonare obstructive, cum ar fi astmul;
● Boli pulmonare obstructive cronice (inclusiv bronșită și emfizem);
● Bronșiectazie;
● Fibroză chistică;
● Hipertensiune arterială pulmonară;
● Boli pulmonare infecțioase.
Odată cu apariția medicamentelor macromoleculare (molecule de masă mare), terapia cu aerosoli este investigată pentru utilizare în multe boli sistemice non-respiratorii. Terapia prin inhalare poate fi o alternativă convenabilă la injecții pentru afecțiunile cronice și poate îmbunătăți confortul pacientului.
Medicamentele macromoleculare, din cauza proprietăților lor biochimice, sunt improprii pentru administrare orală și necesită administrare parenterală (injecții în piele, mușchi sau vene). Progresul în sistemele de livrare de aerosoli a permis o mai bună eficiență și acuratețe în livrarea medicamentelor direct în plămâni, unde acestea sunt absorbite rapid în fluxul sanguin.
Terapia cu aerosoli este în prezent studiată pentru utilizare în mai multe afecțiuni non-respiratorii care includ:
● Diabet;
● Ameliorarea durerii (analgezie);
● Tulburări tiroidiene;
● Boli genetice.
Care sunt beneficiile unui tratament cu aparate cu aerosoli?
Beneficiile tratamentului cu aerosoli includ următoarele:
● Livrare directă la locul de tratament;
● Debut mai rapid de acțiune decât medicamentele orale;
● Necesar de dozaj mai mic decât administrarea sistemică;
● Reducerea efectelor adverse sistemice.
2 tipuri populare de aparate cu aerosoli
Următoarele 2 sunt moduri populare de livrare a medicamentelor în aerosoli:
#1. Inhalatoare cu doză măsurată
Un inhalator cu doză măsurată (MDI) este un dispozitiv portabil care utilizează un recipient metalic presurizat cu o supapă de dozare pentru a furniza doze precise de medicamente. Canistra este închisă într-un manșon de plastic cu un muștiuc pentru a fi folosit pentru inhalare. Canistra este apăsată în jos prin acţionare pentru a elibera o doză măsurată de medicament.
Canistra conține o combinație dintre următoarele:
● Medicamentul ca soluție sau suspensie;
● Un surfactant, care este o substanță care reduce tensiunea de suprafață și ajută la dispersarea soluției în particule de aerosoli;
● Un propulsor care propulsează particulele înainte.
Avantaje
● Portabilitate;
● Poate elibera mai multe doze;
● Risc scăzut de contaminare bacteriană.
Dezavantaje
● Nevoia de acționare și inhalare să fie coordonate precis;
● Depunerea medicamentului în gură și gât;
● Posibilă inflamabilitate a propulsorului sub presiune;
● Nu poate fi utilizat de persoane cu sensibilitate sau cardiotoxicitate la propulsori.
#2. Dispozitive accesorii pentru inhalare
Dispozitivele accesorii pentru inhalare sporesc acțiunea inhalatoarelor cu doză măsurată. Aceste dispozitive sunt atașate la piesa bucală a inhalatoarelor cu doză măsurată pentru a extinde și încetini pulverizarea de înaltă presiune propulsată într-o ceață fină. Există două tipuri de dispozitive accesorii pentru inhalare:
Distanțiere: Distanțierele sunt dispozitive care oferă spațiu pentru ca spray-ul de aerosoli să încetinească și să devină o ceață fină. Copiii pot folosi distanțiere cu o mască pediatrică. Există două tipuri de distanțiere:
1. Distanțiere pentru tub deschis: un distanțier pentru tub deschis este o extensie care oferă spațiu suplimentar pentru a încetini pulverizarea.
2. Distanțiere cu flux invers: distanțierele cu flux invers direcționează fluxul de medicament departe de piesa bucală a distanțierului și sună o alertă dacă pacientul inhalează prea repede.
Camere de reținere cu supape: Camerele de reținere cu supape au o supapă unidirecțională care menține aburul de medicament în interiorul distanțierului până când pacientul inspiră prin supapă. Majoritatea dispozitivelor sună o alertă dacă pacientul inhalează prea repede.
