Delegațiile din Iran și Statele Unite s-au reunit joi la Geneva, pentru a treia sesiune de negocieri indirecte, cu obiectivul de a depăși actuala stare de incertitudine descrisă de președintele iranian drept „nici război, nici pace”.
Cu câteva ore înaintea întâlnirii, șeful diplomației americane, Marco Rubio, a semnalat existența „o problemă majoră”, acuzând Teheranul că refuză să discute despre programul său de rachete balistice, subiect pe care Washingtonul dorește să îl includă alături de dosarul nuclear.
Discuțiile sunt din nou mediate de ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, după întâlnirile similare desfășurate săptămâna trecută.
Miercuri seară, șeful diplomației iraniene, Abbas Araqchi, care conduce delegația Teheranului, a avut consultări cu Albusaidi asupra propunerilor ce vor fi prezentate în cadrul negocierilor. Joi dimineață, ministrul omanez urma să se întâlnească și cu echipa americană, pentru a transmite poziția Iranului și a afla punctul de vedere al Washingtonului.
Declarații dure de la Washington și reacția Teheranului
Președintele american Donald Trump, care a trimis un important dispozitiv militar în regiunea Golfului, afirmă că preferă o soluție diplomatică, dar a acuzat marți Teheranul că are „ambiţii nucleare sinistre”.
El a susținut că Iranul a „dezvoltat rachete care pot ameninţa Europa şi bazele noastre” militare și încearcă să construiască unele capabile „să ajungă în curând în Statele Unite”.
Ministerul iranian de Externe a calificat aceste afirmații drept „minciuni sfruntate”, subliniind că raza de acțiune a rachetelor sale este limitată la 2.000 de kilometri.
Iranul dispune de un arsenal considerabil de rachete produse local, în special Shahab-3, care pot lovi Israelul și unele state din Europa de Est.
Puncte de blocaj în negocieri
Tema rachetelor balistice se află în centrul divergențelor dintre cele două părți. Washingtonul insistă ca discuțiile să includă atât programul de rachete, cât și sprijinul acordat de Iran grupărilor armate ostile Israelului, în timp ce Teheranul refuză aceste subiecte și dorește ca negocierile să se limiteze strict la programul nuclear.
Republica Islamică solicită, în schimb, ridicarea sancțiunilor care îi afectează grav economia.
Potrivit unor informații apărute duminică, Teheranul ar fi dispus să ofere noi concesii în schimbul eliminării sancțiunilor și al recunoașterii dreptului său de a îmbogăți uraniu. Totuși, un oficial iranian a declarat că cele două părți rămân profund divizate, inclusiv asupra ritmului și ordinii relaxării măsurilor restrictive.
Abbas Araqchi a apreciat că un acord este „la îndemână” și a vorbit despre o „oportunitate istorică”. La rândul său, președintele Massoud Pezeshkian a evocat o „perspectivă favorabilă”, exprimându-și speranța că se va putea ieși din „această situaţie de nici război, nici pace”.
Totuși, șeful diplomației iraniene a avertizat că „succesul acestor negocieri depinde de seriozitatea celeilalte părţi şi de capacitatea acesteia de a evita comportamente şi poziţii contradictorii”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
