19.7 C
București
luni, 15 iunie 2026
AcasăEconomieAutoMașinile electrice câștigă teren la nivel global: aproape o treime din vânzările...

Mașinile electrice câștigă teren la nivel global: aproape o treime din vânzările din 2026 ar putea fi EV

Aproape 30% din automobilele vândute la nivel mondial în 2026 ar putea fi electrice, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE).

Instituția estimează un volum de circa 23 de milioane de unități, ceea ce ar reprezenta aproape o treime din piața globală de mașini noi, cu China în poziția de lider.

Raportul „Global EV Outlook” analizează evoluția pieței, politicile publice pentru vehicule electrice și infrastructura de încărcare, precum și efectele asupra consumului de energie și emisiilor.

În 2025, vânzările globale de vehicule electrice au urcat cu 20%, depășind 20 de milioane de unități. Acest nivel înseamnă că un sfert din mașinile noi vândute la nivel global au fost electrice.

Producătorii chinezi au realizat aproximativ 60% din vânzările globale, în timp ce companiile europene și nord-americane au avut câte circa 15%.

În aproape 40 de state, vehiculele electrice au depășit deja pragul de 10% din înmatriculările noi.

Europa, Asia și America Latină impulsionează piața în 2026

În primul trimestru din 2026, vânzările globale de vehicule electrice au scăzut cu 8% față de anul anterior, pe fondul modificărilor de reglementare din China și Statele Unite.

Totuși, declinul a fost compensat de creșteri regionale: aproape 30% în Europa, 80% în Asia-Pacific (fără China) și 75% în America Latină.

AIE notează că reducerea costurilor face vehiculele electrice tot mai competitive, inclusiv în condiții de volatilitate a prețurilor la combustibili fosili.

Flota globală de vehicule electrice ar putea depăși 500 de milioane

Agenția estimează că flota globală de vehicule electrice (fără motociclete și tricicluri) ar putea ajunge la 510 milioane de unități până în 2035, de la aproximativ 80 de milioane în prezent, chiar și fără noi politici de stimulare.

Directorul AIE, Fatih Birol, a descris evoluția drept o schimbare structurală a pieței auto.

„Vânzările de maşini electrice au atins niveluri record în aproape 100 de ţări, reprezentând o schimbare structurală pentru piaţa auto şi sistemul energetic global”, a declarat Fatih Birol.

Oficialul a adăugat că scăderea prețurilor bateriilor și efectele crizei energetice pot susține suplimentar sectorul.

Camioanele electrice și piețele emergente accelerează tranziția

Raportul arată o creștere puternică și în segmentul camioanelor electrice, cu o posibilă dublare a vânzărilor, în timp ce China rămâne principala piață.

În zona vehiculelor cu două și trei roți, electrificarea continuă într-un ritm ridicat.

Asia de Sud-Est se remarcă drept una dintre cele mai dinamice regiuni, cu o dublare a vânzărilor și o cotă de piață apropiată de 20%. Prognozele indică o posibilă pondere de 60% până în 2035, susținută de politici publice și stimulente fiscale.

China domină producția și exporturile globale

China rămâne principalul hub global de producție, cu aproape trei sferturi din cele circa 22 de milioane de vehicule electrice fabricate anul trecut.

Pe fondul cererii externe în creștere, exporturile de vehicule electrice chinezești s-au dublat, depășind 2,5 milioane de unități.

În afara marilor piețe din China, Europa și Statele Unite, 55% din vehiculele electrice vândute în alte regiuni provin din China, față de sub 5% în urmă cu cinci ani.

Țara asiatică domină și lanțurile de aprovizionare, cu peste 80% din producția globală de celule pentru baterii în 2025 și cote și mai ridicate în segmentele de materiale critice.

Urmărește România Liberă pe Google NewsLinkedinTwitterFacebook și Youtube.

Narcis Rosioru
Narcis Rosioruhttps://www.romanialibera.ro
Narcis Roșioru, născut în 1989, este un profesionist în comunicare și mass-media din București. Începând cu 1 iulie 2024, s-a alăturat echipei România Liberă în calitate de colaborator. Anterior, Narcis a avut diverse roluri în mass-media, inclusiv editor web și specialist în social media la Europa FM, reporter la Fanatik.ro și producător video la Mediafax Group. A fost și redactor-șef la TeoTrandafir.com, unde a coordonat echipa editorială și gestionat pagina de Facebook. Narcis are o diplomă de master în Tehnici de Comunicare și Producție Mass-Media de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, unde a obținut și diploma de licență în Jurnalism.
Cele mai citite

Papa Leon al XIV-lea denunță „corupția arogantă” și indiferența digitală față de săraci

El atrage atenția asupra efectelor rețelelor digitale, despre care spune că pot radicaliza percepțiile și prejudecățilePapa Leon al XIV-lea a lansat un nou avertisment...

Trump merge la summitul G7 cu propria agendă: pacea cu Iranul, Ucraina şi testul relaţiilor cu aliaţii

Liderii celor mai puternice economii occidentale se pregătesc pentru o întâlnire în care Washingtonul este aşteptat să impună principalele teme de discuţieSummitul G7 de...

Trilema post-iliberală a Ungariei 

În 2009, în timp ce Viktor Orbán se pregătea să preia puterea, el a schițat cu îndrăzneală o strategie pentru susținătorii săi: pentru a prelua și menține controlul, trei elemente erauindispensabile - bani, ideologie și voturi. Această rațiune a rămas piatra de temelie a guvernării sale pe parcursul mandatului său de șaisprezece ani.  Politicile sale economice au favorizat în mod explicit câțiva privilegiați, încurajând comportamentul de căutare a rentelor, mai degrabă decât abordând nevoile reale de dezvoltare ale națiunii. Sistemele fiscale și de asistență socială au fost restructurate pentru a beneficia fidelii partidului de multă vreme. Orbán a redefinit un sistem vechi de un secol sub pretextul „iliberalismului”,promovând concentrarea puterii și implicarea ideologică a statului, contrastând puternic cu democrația liberală europeană.  Această strategie a suprimat dezbaterea socială și i-a marginalizat sistematic pe critici, etichetându-i drept dușmani ai națiunii.De-a lungul anilor, el a construit un aparat mediatic și de propagandă formidabil, diseminând neobosit mesajele polarizante ale partidului. După preluarea sa din 2010, cadrul constituțional democratic al Ungariei s-a dezintegrat în trei ani. Înarmat cu o majoritate de 67% în parlament,...
Ultima oră
Pe aceeași temă