Ankara și Budapesta joacă după propriile reguli în Alianța NATO
Turcia și Ungaria se pregătesc pentru președinția lui Trump și au venit la summit-ul NATO cu negocieri și jocuri de culise, scrie Politico.
Ungaria cheltuiește 2,1% din PIB pentru apărare și își modernizează armata. Turcia are a doua cea mai mare armată a NATO după SUA. Dar, nici unul dintre cei doi lideri, nu sunt parteneri confortabili pentru restul Alianței. Cei doi sunt populiști, unul apără valori creștine, celălalt e din ce în ce mai islamist, dar ambii au interese mai largi. Amândoi au întâlniri cu Rusia, se axează pe sprijinirea Ucrainei și au politici externe care adesea intră în conflict cu prioritățile NATO.
Orban și Erdogan vor să se asigure că NATO rămâne exclusiv o alianță defensivă, adică departe de ceea ce se întâmplă în Ucraina. În plus, încep să se apropie de Trump, mizând pe o schimbare în SUA.
Orban a trecut pe la Moscova și Beijing, a stat de vorbă cu Erdogan, la Washington, apoi a zburat în Florida, la o întâlnire cu Trump, la Mar-a-Lago.
Orban a folosit summitul NATO ca pe o platformă de promovare a misiunii sale de „pace”, într-un efort de a pune capăt războiului din Ucraina, dar în condiții favorabile lui Putin.
Biroul lui Orban a declarat, după întâlnirea lui Orban cu Erdogan, că „problema războiului Rusia-Ucraina a fost discutată”, adăugând că premierul ungar „a cerut sprijinul misiunii de pace a Ungariei, având în vedere faptul că Turcia a fost singurul mediator de succes, în conflict, până acum”.
Ungaria a fost singura țară NATO care a renunțat la noua misiune a Alianței de a sprijini Ucraina, prin coordonarea transferului de arme occidentale și antrenarea soldaților ucraineni.
Mark Rutte, la mâna Ankarei și Budapestei pentru susținere
Cu câteva săptămâni înainte de summit, Orban l-a forțat pe premierul de atunci al Olandei, Mark Rutte, să semneze și să confirme că va respecta poziția Budapestei cu privire la Ucraina. Abia după aceea, Orban a fost de acord să susțină candidatura lui Rutte pentru poziția de secretar general al NATO.
Nici Turcia nu l-a lăsat pe Rutte să scape prea ușor, înainte să-și dea acordul asupra candidaturii sale. Acum, spre disperarea diplomaților americani și europeni, Ankara are o nouă cerință: ca Turcia să fie gazda summitului NATO din 2026.
În declarația comună de la finalul summitului NATO, se specifică faptul că următorul summit va avea loc la Haga, în Olanda, în 2025, urmat de „o întâlnire în Turcia”. Formatul acelei întâlniri și momentul când va avea loc au fost lăsate în suspans, pentru ca statele membre să poată discuta detaliile mai târziu.
Ankara a încercat, de asemenea, să diminueze și paragraful legat de cooperarea NATO-UE. Problema a fost un punct dureros pentru Turcia, a cărei candidatură la UE există doar pe hârtie.
Similare, dar separate
Diplomații occidentali din NATO urmăresc de câțiva ani tangoul Ankara-Budapesta.
Cea mai mare durere de cap pentru majoritatea aliaților NATO a apărut atunci când ambele țări au făcut pasul în spate, în ceea ce privește aderarea Suediei la NATO, depusă în 2022 și aprobată abia după mai bine de 600 de zile.
Cele două țări nu își sincronizează mereu interesele
Oficialii maghiari s-au plâns în privat că au fost luați prin surprindere, când Turcia a fost de acord cu cererea Suediei de a adera la NATO în ianuarie, după ce Ankara a obținut acordul de a cumpăra din SUA avioane de luptă F-16. Ungaria, ca răspuns, a început să se apropie de Suedia și a obținut un acord, pentru a cumpăra alte patru avioane de luptă suedeze Saab JAS Gripen.
Deși atât Orban, cât și Erdogan s-au întâlnit cu Putin, pozițiile lor față de Ucraina nu sunt tocmai aceleași.
Orban nu renunță la gazul rusesc
Ungaria nu intenționează să urmeze exemplul celorlalte state UE și să renunțe la importul de gaze naturale din Rusia.
Turcia și-a declarat sprijinul pentru „integritatea teritorială, suveranitatea și independența” Ucrainei și trimite arme la Kiev, menținând o relație comercială apropiată cu Rusia, inclusiv achiziții mari de gaze naturale.
Ambele țări, se feresc însă, să implice NATO în conflict. Erdogan a avertizat că Alianța „nu ar trebui să devină parte a războiului, atunci când se elaborează măsuri pentru sprijinirea Ucrainei”.
Erdogan pendulează între NATO și alianța de securitate, fondată de Beijing și Moscova
Turcia are interese mult mai mari, care exced zona NATO. Armata sa se află în Siria și face incursiuni dese și în Irak. A încercat să formeze un bloc turcesc care să includă țări ex-sovietice, precum Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, Kârgâzstan și Kazahstan. De asemenea, cere frecvent NATO să se concentreze mai mult pe combaterea terorismului, o agendă care servește intereselor sale naționale.
Orban a a ajuns la summitul țărilor turcice, într-o vizită informală, criticată de șeful diplomației UE, Josep Borrell. Borrell a ținut să precizeze că Orban nu a primit mandat din partea Consiliului UE de a aprofunda relațiile cu Organizația Statelor Turcice, subliniind că UE respinge încercările acestei organizații de a recunoaște „entitatea secesionistă a ciprioților turci”, prin acordarea statutului de observator în cadrul alianței conduse de Ankara.
Totuși, ministrul turc al Apărării, Yaşar Güler, a spus într-un interviu pentru Politico: „Cea mai eficientă organizației de securitate în regiunea euro-atlantică este NATO… noi nu credem că este nevoie de orice altă formațiune.”
