Presiunile bugetare și datoria publică rămân punctele sensibile, care ar putea pune la încercare stabilitatea cursului și politica monetară a BNR în lunile următoare
Sistemul bancar din România a înregistrat și în luna august o creștere consistentă a excedentului de lichiditate, consolidând trendul început în iulie și recuperând o bună parte din scăderile resimțite în timpul crizei politico-electorale, scrie profit.ro.
Băncile au raportat un excedent mediu zilnic de 15,3 miliarde de lei în raport cu Banca Națională, comparativ cu 9,3 miliarde de lei în iulie. În iunie, situația era complet diferită, deficit de 4,5 miliarde de lei, iar în mai lichiditatea era abia pozitivă, la 500 de milioane de lei. Corecția vine după ce, în aprilie, sistemul se afla pe un nivel record de 27,3 miliarde de lei, înaintea turbulențelor politice generate de primul tur al alegerilor prezidențiale și de demisia Guvernului Ciolacu.
Ieșirile de capital de atunci au fost temperate de intervențiile BNR, care a vândut valută din rezerve, ceea ce a dus la scăderea lichidității. Odată cu instalarea Guvernului Bolojan și adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală, agențiile internaționale au reconfirmat ratingul de țară, iar fluxurile financiare s-au reîntors către România.
Dobânzile interbancare au continuat să scadă în august, pentru a doua lună consecutiv, dar într-un ritm mai lent. ROBOR la 3 luni a coborât de la 7,12% în iunie, la 6,78% în iulie și 6,6% în august. Rata zilnică a tranzacțiilor bancare, utilizată la calculul IRCC, a urmat aceeași tendință: 6,39% în iunie, 5,78% în iulie și 5,64% în august. Chiar și așa, nivelurile se mențin peste cele din aprilie, când ROBOR era de 5,9%, iar rata tranzacțiilor interbancare de 5,55%.
Rezervele valutare ale BNR au crescut și ele, cu două miliarde de euro în august, ajungând la 65,2 miliarde. În iulie avansaseră cu cinci miliarde, pe fondul unor împrumuturi externe consistente, 1,5 miliarde de dolari și 3,2 miliarde de euro. Această evoluție marchează o recuperare după scăderea severă din mai, când rezervele se diminuaseră cu 6,7 miliarde de euro, până la 55,7 miliarde.
Totuși, echilibrul financiar rămâne fragil. Deficitul bugetar, la final de iulie, a ajuns la 4,04% din PIB, similar cu anul trecut ca pondere, dar mai mare în termeni nominali – 76,4 miliarde de lei, cu 5,4 miliarde peste nivelul din 2024. Cheltuielile cu dobânzile au urcat alarmant: plus 9,8 miliarde de lei în primele șapte luni, la 31,7 miliarde, ceea ce înseamnă o creștere de 45% într-un an.
Astfel, chiar dacă sistemul bancar și-a recăpătat lichiditatea, dobânzile au intrat pe un trend descendent și rezervele valutare se consolidează, presiunile bugetare și datoria publică rămân punctele sensibile care ar putea pune la încercare stabilitatea cursului și politica monetară a BNR în lunile următoare.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
