Presiunea pe moneda națională a fost resimțită de la primele ore, iar marți, euro a trecut pragul psihologic de 5 lei pe piața interbancară
Tendința de vânzare a leului s-a accentuat pe fondul temerilor legate de instabilitate politică și economică, mulți investitori și cetățeni preferând să se retragă în euro, perceput ca un activ de refugiu. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a confirmat că lichiditatea a început să se retragă accelerat, iar banca centrală a fost nevoită să acționeze pentru a preveni un scenariu de panică, scrie G4Media.
„Intrările de capital au fost reduse, în timp ce ieșirile au crescut. În acest context, am încercat să atragem lichiditatea din piață, ceea ce a dus și la creșterea dobânzilor. Ne aflăm în căutarea unui echilibru”, a declarat Suciu. ROBOR-ul la trei luni, referința pentru creditele de consum în lei, a crescut brusc la 6,08%, iar indicii pe șase și 12 luni au urcat și ei, semn că tensiunile monetare se resimt direct în costurile de creditare.
Simultan, și piața bursieră a resimțit unda de șoc. Bursa de Valori București a deschis cu o scădere de peste 2%, iar indicele BET a coborât sub 17.000 de puncte. Companii de prim rang, precum Banca Transilvania, Romgaz sau OMV Petrom, au înregistrat pierderi semnificative, între 2% și 5%, afectând indirect milioane de români cu pensii Pilon II expuse pe bursă.
Costurile de finanțare ale statului român s-au majorat și ele. Randamentul titlurilor de stat cu scadență în 2034 a crescut la 7,73%, iar cel al obligațiunilor pe 10 ani a urcat la 7,87%, semn că investitorii cer dobânzi mai mari, pentru a-și asuma riscul asociat cu actualul climat politic.
Mai mult, Ministerul Finanțelor a înregistrat un eșec în încercarea de a atrage fonduri prin obligațiuni: doar 295 milioane lei au fost oferite, sub ținta de 500 de milioane, ceea ce a dus la respingerea tuturor ofertelor.
Analiștii economici avertizează că volatilitatea va rămâne ridicată până la turul al doilea al alegerilor, iar lipsa unor mesaje clare privind viitoarea direcție economică poate afecta negativ ratingul de țară. Potrivit lui Adrian Codirlaşu, președinte CFA România, „România se sprijină încă pe apartenența la UE și accesul la fonduri europene. Orice deviere de la această traiectorie va fi sancționată de piețe.”
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News
