În zece ani, România a trecut de la anchete spectaculoase și condamnări în serie, la o justiție decorativă care ridică din umeri în fața unor fraude de milioane. Vinovații scapă, iar statul pierde.
Vicepreședinta Curții de Apel București Sabina Adomniței si fostul ministru liberal Cristian Adomniței care a fost achitat, după ce la fond a primit 3 ani și 2 luni închisoare pentru fals intelectual și favorizarea infractorului (un fel de contempt of court). El este nașul judecătorului CCR Gheorghe Stan
În perioada 2014–2025, sistemul de justiție din România a suferit o metamorfoză radicală: de la ofensiva anticorupție a DNA, la o prăbușire tăcută în nepăsare și nefuncționalitate. Dosarele se prescriu, rechizitoriile sunt retrimise pe chestiuni procedurale, iar condamnările sunt răsturnate în apel de complete suspect de indulgente. Cazurile recente sunt grăitoare.
În mai puțin de un deceniu, justiția din România a trecut de la epoca descinderilor televizate și a condamnărilor pe bandă rulantă, la o perioadă de impunitate sistemică. Abuzul de odinioară a fost înlocuit cu o nouă normalitate: neglijența, tergiversarea și, în cazurile grele, complicitatea. Cazurile recente, documentate de România Liberă, arată o prăbușire profundă a statului de drept.
Diplome false și „buna-credință” la Curtea de Apel București
Pe 18 iunie 2025, Curtea de Apel București a achitat definitiv doi inspectori ANAF care fuseseră angajați pe baza unor diplome false. Procurorii au demonstrat că aceștia au primit salarii necuvenite în baza documentelor fabricate, au cerut condamnarea lor pentru înșelăciune și restituirea sumelor, dar instanța a decis altfel.
„Inculpații au muncit cu seriozitate, chiar dacă diplomele erau false. Nu au urmărit să înșele, ci să muncească.”
– au notat judecătorii în motivarea consultată de HotNews.
Cei doi au primit doar pedepse cu amânare pentru uz de fals. Astfel, instanța a creat un precedent periculos: dacă îți faci treaba, nu contează cum ai fost angajat.
Condamnat la fond pentru evaziune fiscală, achitat în apel: Cazul Marius Grigore
Un caz cu totul spectaculos este cel al directorului general al Astra Nova Security, Marius Grigore, condamnat de Tribunalul București în decembrie 2023 la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru evaziune fiscală în formă continuată – 37 de acte materiale.
Sentința conținea elemente clare:
• interzicerea unor drepturi fundamentale,
• obligarea inculpatului și a firmei la plata unui prejudiciu de 977.860 lei,
• desființarea a peste 50 de contracte și facturi fictive,
• păstrarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor.
„Fapta inculpatului a produs un prejudiciu fiscal concret dovedit prin expertiză și acte contabile. S-a demonstrat circuitul banilor și utilizarea fondurilor în scop personal, inclusiv achiziția unei vile de peste 500.000 euro.”
– Tribunalul București dosar 7794/3/2022
Totul s-a prăbușit însă în apel, când judecătoarele Sabina Adomniței (vicepreședinta Curții de Apel București) și Adriana Radu au decis achitarea. ANAF a fost lăsat fără niciun leu, statul cu prejudiciul, iar inculpatul – cu vila.
Achitarea definitivă a fost pronunțată pe 10 iunie 2025. În doar câteva fraze, instanța a desființat întreaga motivare de fond, reîncadrând fapta și declarând că „nu sunt probe suficiente pentru condamnare”.
Macrea și Unirea Shopping Center – delapidare de 16 milioane, dosar returnat
În dosarul penal nr. 11695/3/2024/a1 care îi vizează pe Macrea si pe Carmen Adamescu fostul director general al Unirea Shopping Center SA, prejudiciul total reținut de procurori în dosar este de 16.691.079,13 lei –sumă delapidată din patrimoniul S.C. Unirea Shopping Center S.A. în perioada 2013–2018:
• contracte fictive încheiate cu firme apropiate conducerii USC, fără prestări reale de servicii;
• plăți repetitive pentru „consultări de piață” și „analize comerciale”, fără rapoarte livrate;
• transferuri bancare către conturi ale unor firme de tip paravan, urmate de retrageri rapide în numerar;
• utilizarea sumelor pentru achiziții personale: locuințe, autoturisme, bunuri de lux.
Rechizitoriul DIICOT, finalizat în 2023, conține sute de pagini de probe: extrase de cont, acte contabile, contracte denunțate și expertize contabile judiciare.
Tribunalul București a dispus începerea judecății, dar în martie 2024, judecătoarea Andreea Vernea, recent promovată la Curtea de Apel București, a returnat dosarul la parchet. Motivarea, considerată halucinantă de surse judiciare consultate de România Liberă, invocă:
• „faptele nu sunt suficient de clar descrise în rechizitoriu”,
• deși întreaga structură a infracțiunilor era detaliată, cu acte și documente anexe.
Judecătoarea Andreea Vernea a intrat în magistratură în 2014, ca stagiar la Judecătoria Slobozia, iar în mai puțin de un deceniu a parcurs toate treptele instanțelor din România conform cv-ului său. În ianuarie 2016 a fost numită judecător definitiv la Judecătoria Sector 1, unde a activat timp de peste 7 ani, până în aprilie 2023. Ulterior, a fost transferată la Tribunalul București – Secția I Penală, unde a activat doar doi ani, pentru ca în 2025 să fie promovată la Curtea de Apel București.
Laufer – Adamescu: Evaziune de milioane, clasare prin prescripție
Carmen Adamescu și Ilan Laufer au fost anchetați pentru un prejudiciu total de peste 6,4 milioane euro și 3,5 milioane lei, prin facturi fictive și transferuri către off-shore-uri controlate de Adamescu. Expertizele finalizate în 2022, probele din 2019 – toate confirmau schema de evaziune. Totuși, procurorii nu au trimis dosarul în judecată decât când faptele s-au prescris. Dosarul a fost clasat de procurorul Iorga Mihai Cristian, între timp promovat la DNA.
LIDO și Hotelul Grand – distrugerea unui activ de stat
Curtea de Apel București a întors, în mod inexplicabil, două hotărâri ale Tribunalului București în dosarul privind falimentul LIDO SA și pierderea pachetului de 10 % acțiuni la Grand Hotel Bucharest (fostul Intercontinental). Consulta 99, o firmă apropiată de Remus Borza și utilizată de familia generalului (r) Drăgoi pentru preluarea celor 10% acțiuni ale hotelului, a fost favorizată de o decizie controversată, pronunțată de doua judecătoare tot de la Curtea de Apel Bucuresti. Cazul, cu evidente implicații politice și financiare, s-a derulat chiar în perioada în care Borza devenise consilier al premierilor Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu si reprezentantul clubului Oamenilor de Afaceri Liberali. Nu este vorba despre un litigiu cu România Liberă, ci despre preluarea frauduloasă a unor acțiuni ale unei proprietăți emblematice, sub protecția unor decizii judiciare suspecte.
Remus Borza: procese câștigate politic, judecători morți, influență până la vârf
Remus Borza a pierdut în fond și în apel procesul împotriva ziarului România Liberă, instanțele recunoscând că jurnaliștii au acționat în interes public. Totul s-a schimbat însă în 2021, când Înalta Curte a dispus rejudecarea. În 2022, Curtea de Apel București a întors complet deciziile anterioare și a obligat presa la plata unor daune morale – fără probe noi, doar cu un alt complet de judecători. Judecătorul care a redactat motivarea a murit la câteva zile după pronun-țare.
Borza, condamnat penal în trecut, a devenit consilier al premierilor Ciucă și Ciolacu și a fost surprins intermediar între aceștia și oameni de afaceri influenți, în întâlniri private cu vinuri de peste 16.000 lei sticla, plătite de patroni precum Dan Ostahie (Altex).
