După decenii de eșecuri, polemici și relansări abandonate, Italia a obținut miercuri aprobarea finală pentru construirea celebrului pod peste Strâmtoarea Messina, un proiect în valoare de 13,5 miliarde de euro care va lega, în sfârșit, Peninsula de Sicilia.
Odată executabilă decizia, lucrările ar putea începe în câteva luni — un moment istoric pentru o inițiativă care a fost deopotrivă vis național și subiect de controversă.
Un megaproiect reluat după aproape 50 de ani
Podul, care se va întinde pe 3,3 kilometri peste una dintre cele mai adânci și instabile falii tectonice din Europa, a fost visat încă din anii ’70. Încercări de demarare au existat sub diverse guverne, inclusiv sub fostul premier Silvio Berlusconi, dar de fiecare dată proiectul a fost abandonat din cauza crizelor economice, schimbărilor politice sau riscurilor geologice.
Guvernul Giorgiei Meloni a resuscitat oficial proiectul în 2023, iar acum Ministerul Infrastructurii condus de Matteo Salvini anunță victoria: Comitetul Interministerial pentru Planificare Economică și Dezvoltare Durabilă a confirmat fezabilitatea proiectului.
CITEȘTE ȘI – Scade consumul intern, explodează importurile online: Comerțul românesc prins între inflație și platformele asiatice
Salvini promite o „renaștere a sudului Italiei”
Potrivit autorităților, podul nu este doar o lucrare de infrastructură — ci un simbol al renașterii sudului Italiei, o regiune cronic subdezvoltată în comparație cu nordul. Guvernul promite:
- Crearea a zeci de mii de locuri de muncă,
- Creșterea PIB-ului,
- Atragerea de turiști,
- Accelerarea cercetării și a inovației inginerești.
Salvini a lăudat podul drept „un proiect al generației noastre, cu beneficii pentru întreaga țară și viitorul său strategic.”
Mai controversată este inițiativa Italiei de a încadra podul în obiectivele de investiții NATO, sub pretextul utilității sale pentru mobilitatea militară în contextul regional tot mai tensionat. Astfel, Roma speră să deblocheze fonduri și să își crească relevanța în alianța nord-atlantică.
Însă oficiali europeni din Bruxelles au respins ideea: „Podul nu este o prioritate pentru mobilitatea militară a UE,” a declarat sub anonimat un înalt funcționar european. Nici în rândul partenerilor NATO nu există entuziasm față de militarizarea unui proiect civil, ceea ce alimentează suspiciuni privind motivațiile reale ale guvernului italian.
Chiar dacă aprobarea finală este o victorie simbolică, provocările nu dispar. Regiunea este cu risc seismic ridicat, relocarea comunităților locale va fi delicată, iar costurile ar putea depăși rapid estimările.
Criticii avertizează că, în loc să investească în infrastructura de bază din sud (școli, spitale, drumuri existente), Italia își asumă un pariu gigant care s-ar putea transforma într-un eșec de proporții dacă lucrările nu respectă termenele și bugetul.
Pentru susținători, podul peste Strâmtoarea Messina e o realizare comparabilă cu Canalul Mânecii sau Podul Øresund. Pentru sceptici, e doar un „miraj politic” menit să câștige voturi și atenție.
Un lucru e sigur: dacă va fi finalizat, va deveni cel mai lung pod suspendat din lume, o realizare inginerească fără precedent în Europa — și un simbol al ambiției Italiei de a-și lega regiunile, dar și viitorul, cu cabluri de oțel și speranțe mari.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
