Măsura vine ca răspuns la restricțiile Chinei, privind exportul de minerale rare și a provocat o reacție în lanț pe piețele internaționale
Piețele obligațiunilor au urcat la nivel global, în timp ce bursele au înregistrat scăderi vizibile, pe fondul intensificării conflictului economic dintre Washington și Beijing. Decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife de 100% pentru bunurile chinezești, aplicabile de la 1 noiembrie, a determinat investitorii să caute refugiu în active considerate stabile, precum aurul, yenul japonez și francul elvețian, potrivit CNBC.
Măsura vine ca răspuns la restricțiile Chinei, privind exportul de minerale rare și a provocat o reacție în lanț pe piețele internaționale. Primele semne s-au văzut încă de vineri, când anunțul inițial a șters aproape 2.000 de miliarde de dolari din capitalizarea burselor globale.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale au coborât brusc: titlurile britanice pe zece ani („gilts”) au pierdut opt puncte de bază, iar cele americane trei puncte, după scăderi și mai accentuate în debutul sesiunii. Tendințe similare s-au observat și în Franța, Germania, Italia, Australia și Japonia.
Economistul Marc Ostwald, de la ADM Investor Services din Londra, explică fenomenul drept o reacție clasică de tip „flight to safety”, retragerea capitalurilor din zone riscante către instrumente sigure, pe fondul amplificării tensiunilor comerciale și a incertitudinilor macroeconomice.
În plus, factori precum creșterea șomajului în Marea Britanie, protestele din Franța și blocajul bugetar din SUA sporesc neîncrederea investitorilor, care se orientează către titluri de stat și alte active defensive.
„Randamentele suverane mai mici indică o scădere a apetitului pentru risc și reflectă temeri legate de încetinirea economiei mondiale și de performanțele slabe ale unor sectoare precum cel auto”, afirmă Russ Mould, director de investiții la AJ Bell.
În aceeași linie, Tim Hynes, analist la Debtwire, avertizează că tensiunile SUA–China „alimentează prudența investitorilor și sporesc riscul unei noi frânări a cererii globale”.
Pe fondul acestor mișcări, curbele randamentelor s-au aplatizat, semnalând așteptări crescânde că băncile centrale vor fi nevoite să reducă dobânzile pentru a contracara efectele războiului comercial și ale încetinirii economice mondiale.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
