Streamingul a schimbat definitiv modul în care descoperim muzica. Platforme precum Spotify sau YouTube Music au făcut posibil accesul instant la milioane de piese și au transformat explorarea de artiști și genuri într-o experiență simplă și rapidă. Dar aceeași industrie care a revoluționat muzica începe să semene tot mai puțin cu visul inițial.
Tot mai multe servicii de streaming sunt acuzate că umplu playlistele cu muzică generată de inteligență artificială, uneori chiar pentru abonații plătitori. Recent, YouTube Music a fost semnalat pentru promovarea unor piese AI care imită stiluri populare, iar cazul amintește de vechile controverse legate de „artiști falși” de pe Spotify – melodii ieftine, comandate special pentru a reduce costurile cu drepturile de autor.
Logica economică e simplă: platformele plătesc mult mai puțin sau deloc pentru muzica produsă intern sau cu ajutorul AI. Dacă o parte din playlist este „umplutură” ieftină, profiturile cresc. Iar muzica generată de AI este ideală pentru asta: costuri mici, sunet generic, ușor de amestecat printre piese reale fără să iasă imediat în evidență.
CITEȘTE ȘI – Google Messages testează un nou meniu contextual pentru mesaje și imagini
Problema nu mai e doar a platformelor. Tot mai mulți producători lansează melodii generate automat doar pentru câștig rapid, iar unii „artiști” sintetici au ajuns chiar în topurile muzicale. Deși unele servicii, precum Deezer, marchează piesele create de AI, iar Spotify a introdus reguli împotriva imitării artiștilor reali, utilizatorii sunt tot mai expuși la muzică fără autor uman.
Asta lovește direct în unul dintre marile avantaje ale streamingului: descoperirea autentică de muzică. Un „artist” AI nu poate fi văzut în concert, nu are o poveste reală și nici un catalog care să merite explorat. Mai mult, algoritmii ajung să recomande muzică AI pe baza ascultării de muzică AI – un cerc vicios care golește ideea de descoperire.
În acest context, tot mai mulți pasionați de muzică se gândesc la o întoarcere la vechile obiceiuri: să-și dețină muzica. Achiziționarea de albume digitale, CD-uri sau viniluri și căutarea manuală de artiști noi devin o formă de rezistență culturală. Nu e vorba doar de nostalgie, ci de dorința de a susține creatori reali și de a păstra legătura cu arta făcută de oameni, nu de algoritmi.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
